Linkuri accesibilitate

Reglementarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Moldovei - Radu Benea


DIALOGURI

31 Martie 2008

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.

Preşedintele ales al Rusiei Dmitri Medvedev a spus că nu este încântat de apropierea Georgiei şi Ucrainei de alianţa nord-atlantică. Într-un interviu apărut în ziarul britanic “Financial Times”, Medvedev a mai spus că eventuala primire a celor două ţări în NATO ar afecta stabilitatea şi securitatea Europei.

Pe de altă parte, ministrul georgian de Externe, David Bakradze, a declarat miercuri la Bruxelles, la sediul Alianţei Nord-Atlantice că liderii din NATO riscă să mărească instabilitatea regională dacă vor ceda presiunilor Rusiei şi vor bloca aspiraţiile euro-atlantice ale Georgiei şi Ucrainei.

La summitul NATO din 2-4 aprilie de la Bucureşti, ţările membre urmează să decidă dacă să accepte sau nu Georgia şi Ucraina într-un aranjament de pre-aderare la NATO. Invtaţii de aderare la NATO urmează să primească 3 ţări balcanice – Croaţia, Albania şi Macedonia. La summitul de la Bucureşti va participa şi preşedintele Rusiei Vladimir Putin. Presa rusă scrie că el urmează să aibă discuţii cu preşedintele Statelor Unite George Bush în problema scutului american antirachetă şi alte chestiuni de securitate, discuţii ce vor fi continuate pe 6 aprilie la Soci.

Legăturile aeriene dintre Moscova şi Tbilisi au fost reluate, luni, după o pauză de un an şi jumătate. Rusia a interzis zborurile avioanelor de pasageri între cele două ţări în noiembrie 2006, pe fondul unui scandal de spionaj. Tot atunci ruşii au impus sancţiuni şi embargouri economice care au afectat grav Georgia, al cărei partener comercial principal este în mod tradiţional Federaţia Rusă.

Preşedintele Voislav Koştuniţa le-a spus sârbilor că vor trebui să aştepte mulţi ani până să intre în Uniunea Europeană, dacă vor ca regiunea Kosovo să redevină parte a Serbiei. Luni, 24 martie, într-o apariţie la televiziunea sârbească de stat, Koştuniţa a mai spus că până la reîntregirea teritorială, Serbia va coopera cu Uniunea Europeană doar ca stat ne-membru, aşa cum sunt Norvegia sau Elveţia.

Ceremonia de aprindere a flacării olimpice desfăşurată la Olimpia, în Grecia, a fost întreruptă pentru scurt timp de trei membri ai organizaţiei Reporteri fără Frontiere, care au denunţat situaţia dramatică a drepturilor omului din China. După ceremonie, o femeie din Tibet, vopsită în roşu s-a întins pe şosea, în faţa atletului care purta flacăra, strigînd „Eliberaţi Tibetul!” şi „China, nu mai ucide tibetani!”. Mass media chineze nu au relatat despre acest incident.

Flacăra Olimpică urmează să treacă prin Tibet, o regiune izolată în ultimele săptămâni din cauza ciocnirilor violente între forţele de ordine şi călugării budişti, care protestează împotriva regimului comunist chinez. Preşedinţii Statelor Unite şi Franţei au cerut Chinei să înceapă un dialog cu Dalai Lama, liderul spiritual tibetan aflat în exil şi să permit accesul jurnaliştilor şi diplomaţilor în Tibet.

----------------------

Săptămîna trecută, la Chişinău a avut loc o conferinţă internaţională de anvergură, organizată de Asociaţia pentru Politică Externă din Republica Moldova, cu sprijinul ambasadei Marii Britanii la Chişinău. Conferinţa a purtat genericul „Reglementarea transnistreană în contextul europenizării Moldovei”. Ea a întrunit oficialităţi de la Chişinău, de la Moscova, Kiev, Bucureşti şi Bruxelles, ambasadori ai unor importante ţări occidentale aceditaţi în Republica Moldova şi numeroşi experţi străini.

Care este perspectiva rezolvării problemei Transnistriei în acest an şi dincolo de 2008? Ce trebuie făcut aşa încît rezolvarea să fie viabilă? Cum poate fi depăşit impasul în negocieri? Care sînt progresele Moldovei pe calea integrării europene şi cum poate ajuta eurointegrarea la rezolvarea problemei Transnistriei? Iată doar cîteva din întrebările la care vorbitorii au încercat să ofere răspunsuri şi să facă mai uşoară înţelegerea acestor chestiuni şi găsirea unor soluţii.

Se poate spune că în linii mari, oficialităţile şi diplomaţii care au luat cuvîntul la conferinţă au exprimat un anumit optimism, deşi pe alocuri rezervat, faţă de posibilitatea rezolvării problemei Transnistriei în viitorul apropiat.

Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei, a declarat că europenizarea Moldovei înseamnă reforme politice şi economice profunde, care ar putea să facă Republica Moldova mai atractivă pentru locuitorii regiunii transnistrene.

Kalman Miszei: „Reglementarea conflictului transnistrean ar putea fi o victorie, un cîştig pentru toate cele 4 milioane de oameni din întreraga Moldovă, pentru malul drept şi stîng ale Nistrului în egală măsură. Mulţi spun că Moldova este una din cele mai sărace ţări din Europa. Cred că nerezolvarea conflictului transnistrean rămîne să fie unul din cele mai mari obstacole pentru progresul economic în Moldova, inclusiv şi poate chiar şi mai mult, pentru malul stîng al Nistrului”.

Calea europeană pentru Moldova, a spus oficialul de la Bruxelles, este renunţarea la principiul învingător – învins, amintind că unificarea Europei a început prin împăcarea unor duşmani ce păreau ireconciliabili – Franţa şi Germania – care acum 50 de ani au decis să construiască paşnic un viitor comun, mai bun şi prosper.

În opinia lui Miszei, există premise bune pentru apropierea dintre Chişinău şi Tiraspol – este vorba de măsurile de încredere propuse recent de Moldova şi pentru realizarea cărora Uniunea Europeană este gata să acorde un sprijin foate substanţial - financiar şi tehnic.

Dar realizarea acestor măsuri de încredere, de fapt rezolvarea unor probleme stringente, comune ambelor maluri ale Nistrului – inclusiv proiecte de infrastructură socială, pentru spitale şi şcoli, de reparaţie a drumurilor, restabilirea unităţii căii ferate şi multe altele – nu poate avea loc fără a se relua dialogul dintre Tiraspol şi Chişinău. Această idee a fost accentuată de şeful adjunct al Misiunii OSCE la Chişinău, Claus Neukirch: „Asemenea discuţii ar putea ajuta la identificarea unor soluţii practice pentru problemele ce împiedică dezvoltarea economică a întregii ţări şi care afectează negativ populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului. Iată de ce credem că reluarea discuţiilor dintre cele 2 părţi trebuie să se producă fără condiţii prealabile”.

-----------------

La aceeaşi conferinţă de la Chişinău a fost prezent şi parlamentarul rus Constantin Zatulin, vicepreşedintele Comitetului pentru CSI din Duma de Stat de la Moscova. Potrivit lui, la Moscova se consideră că problema transnistreană are un potenţial mai mare de soluţionare decît conflictele din Abhazia şi Osetia de Sud. Amintim că Duma de Stat a recomandat guvernului şi preşedintelui Rusiei să examineze necesitatea recunoaşterii independenţei celor 2 regiuni din Georgia, dar nu şi a Transnistriei. În acest fel, Duma a decis să mai aştepte un timp pentru a se convinge că potenţialul care există acum pentru rezolvarea problemei transnistrene este realizabil. Totodată, parlamentarul rus a punctat şi alte aspecte ce deosebesc esenţial, potrivit lui, situaţia şi perspectiva rezolvării conflictelor din Abhazia şi Osetia de Sud, faţă de conflictul transnistrean.

Constantin Zatulin: „În primul rînd, gradul de ostilitate dintre populaţia Transnistriei şi Moldovei, pe de o parte, şi dintre populaţia Abhaziei, Osetiei de Sud şi a Georgiei, pe de alta, este total diferit. În al doilea rînd, noi remarcăm, totuşi, că Chişinăul depune nişte eforturi pentru identificarea soluţiei, încearcă să dialogheze. Să luăm spre exemplu legea din 2005 adoptată de Parlamentul moldovean şi pe care eu deseori am criticat-o. Dar eu nu am auzit ca Georgia să fi adoptat vreo lege care s-ar referi într-un fel sau altul la statutul Abhaziei şi Osetiei de Sud şi se pare că nici nu au de gînd să facă aşa ceva. Şi desigur, cel puţin pentru Rusia, există o mare diferenţă între o Moldovă neutră şi o Georgie care vrea să adere la NATO. Există şi diferenţe georgrafice între Anhazia şi Osetia, pe de o parte, şi Transnistria pe de alta. Rusia nu are hotar cu Transnistria. Trebuie să ţinem cont de acest lucru şi de poziţia Ucrainei. Trebuie să ţinem cont că în lipsa unei graniţe comune cu Transnistria, Rusia are foarte puţine posibilităţi să prevină nişte situaţii de conflict, dacă, să zicem, după o eventuală recunoaştere, lucrurile vor merge într-o direcţie nefavorabilă sau tensiunile s-ar escalada din nou. Asta e situaţia în cazul Transnistriei, spre deosebire de Abhazia şi Osetia de Sud, care sînt în imediata apropiere de hotarul cu Rusia. Este o situaţie obiectivă”.

Poziţia lui Zatulin a fost criticată de mai mulţi experţi, care au scos în evidenţă ceea ce ei au numit poziţia duplicitară a Rusiei, care este gata să sprijine rezolvarea unui conflict sau altul numai în funcţie de loialitatea conducerii ţării respective - aluzie la Moldova care e mai loială faţă de Moscova, decît Georgia îndărătnică.

Totuşi, ministrul reintegrării al Republicii Moldova, Vasili Şova, a ţinut să remarce că optimismul Chişinăului faţă de perspectiva rezolvării problemei transnistrene se bazează inclusiv pe faptul că pînă şi Duma de Stat din Rusia, care de obicei ţine partea autorităţilor de la Tiraspol, astăzi şi-a corectat poziţia.

Vasili Şova: „Noi credem că deşi declaraţia Dumei nu reflectă suficient contextul unei poziţii absolut obiective, cu toate acestea, ea se înscrie în situaţia de astăzi cînd există perspective reale de reglementare. Şi sîntem foarte recunoscători că şi deputaţii Dumei de stat înţeleg această situaţie, înţeleg că încă nu au fost epuizate toate căile de soluţionare şi că dimpotrivă, ei încearcă să susţină procesul de reglementare”.

----------------------------

Poziţia Ucrainei în procesul reglementării transnistrene a fost exprimată la aceeaşi conferinţă de adjunctul secretarului Consiliului de securitate şi apărare al Ucrainei, Victor Tkaciuk. La părerea sa, conflictul transnistrean persistă în primul rînd datorită intereselor economice ale unor cercuri înguste ce parazitează pe existenţa a două spaţii separate - vamal şi fiscal - ale Transnistriei şi Moldovei.

Victor Tkaciuk: „În ultimii 15 ani pe ambele maluri ale Nistrului s-au format şi s-au consolidat structuri ce parazitează pe neconcordanţa acestor spaţii. Anume acestea nu sînt interesate de reglementare. Şi aceeaşi situaţie există şi în alte domenii - cum ar fi transportul sau comunicaţiile. Devine evident că pentru anumite forţe influente de pe ambele maluri ale Nistrului o atare situaţie le este convenabilă din punct de vedere economic. Dar în Europa contemporană există numeroase exemple cînd pînă şi cei mai aprigi oponenţi se aşezau la masa de negocieri, îşi recunoşteau greşelile, se iertau şi deveneau dacă nu prieteni, cel puţin parteneri”.

Oficialul ucrainean crede că în cazul Transnistriei o bază bună de discuţii ar putea servi măsurile de încredere propuse de conducerea Moldovei, care includ rezolvarea unor probleme concrete economice şi sociale în Transnistria. Iar Chişinăul şi Tiraspolul, potrivit lui, vor avea astfel o şansă istorică pentru a demonstra că pot rezolva un conflict pe cale paşnică şi în beneficiul tuturor locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

---------------------------

Dacă oficialităţile, diplomaţii şi politicienii au exprimat păreri oarecum optimiste la conferinţa de la Chişinău, atunci experţii s-au arătat mult mai sceptici. Cel puţin în privinţa şanselor ca deja în 2008 să se ajungă la un consens în privinţa soluţiei între toţi actorii implicaţi în negocieri. Experţi de la Chişinău şi Tiraspol, experţi occidentali şi din Ucraina au fost de părere că o soluţie va fi greu de atins - din varii motive – fie din cauza apropiatelor alegeri din 2009, fie din cauza unor divergenţe ce mai persistă între Statele Unite şi Uniunea Europeană pe de o parte, şi Rusia, pe de alta, inclusiv în chestiunea neutralităţii Republicii Moldova.

În aceste condiţii, au remarcat mai mulţi experţi, chiar dacă pachetul de propuneri al Chişinăului este în general unul bun, a grăbi astăzi atingerea unei soluţii ar însemna să se ajungă la o soluţie defectuoasă şi neviabilă a diferendumului transnistrean, atît pentru Chişinău, cît şi pentru Tiraspol.

Soluţia, dacă se doreşte să fie una viabilă, poate fi, potrivit experţilor, numai de durată – un proces minuţios şi consecvent de europenizare a Republicii Moldova, împreună cu Transnistria.

În acest context, oficiali europeni prezenţi la conferinţă, între care şi europarlamentara estonă Marianne Mikko, au subliniat interesul Uniunii Europene de a contribui la accelerarea dezvoltării economice a Moldovei. Cu cît mai bună va fi calitatea reformelor, cu atît Moldova va deveni mai atractivă pentru Transnistria, care trebuie să fie şi ea parte a acestor reforme, a declarat europarlamentara estonă.

--------------

Dragi prieteni, v-am prezentat în această ediţie a Dialogurilor opinii ale participanţilor la conferinţa internaţională din 26-27 martie de la Chişinău, cu genericul reglementarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Moldovei, organizată de Asociaţia pentru politică externă, cu sprijinul ambasadei Marii Britanii.

Corespondenţii europei Libere au încercat să afle însă ce cred şi locuitorii Chişinăului despre şansele şi preţul reglementării transnistrene:

„Să le dea o oarecare autonomie, dar să fim împreună. Le-au dat Găgăuziei, să le dea şi Transnistriei”.

„Nici nu ştiu ce am putea ceda. Din cîte am auzit la televizor, Moldova ar putea prelua datoria Transnistriei pentru gaze de peste un miliard şi jumate de dolari. De ce Rusia trebuie să ne spună ce să facem? Noi nu sîntem ţară?”

„Cred că nu se va ceda nimic. Eu cred că conflictul va rămîne tot aşa suspendat pentru mult timp.”

„Să fie păstrată baza militară a Rusiei în Transnistria. Numai aşa se va rezolva problema. Altfel nu.”

„Moldova e un stat suveran şi independent. Să fie oare atît de ascultătoare această ţară? Moldova are o părere. Parlamentul şi guvernul trebuie să decidă colegial cum să rezolve diferendumul transnistrean.”

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG