DIALOGURI
14.01.2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Sorina Banaru.
-------------------------------------------------
Preţul pîinii a crescut cu 25 la sută. Este a doua scumpire a pîinii în Transnistria, în ultimele trei luni, după ce în septembrie anul trecut preţul pîinii a fost majorat cu 20 la sută. Administraţia motivează scumpirea pîinii prin recolta mică la grîu într-un an secetos. Preţul celui mai solicitat tip de franzelă la Tiraspol a ajuns pînă la 2 ruble şi 50 de kopeici, faţă de 2 ruble - preţul vechi.
Ilkka Kanerva, ministrul de Externe al Finlandei, care a preluat la începutul acestui an presedintia OSCE, va intreprinde pe 16-17 ianuarie o vizita in R. Moldova. Kanerva se va informa asupra problematicii transnistrene si a sanselor reluarii procesului de negocieri, suspendat in urma cu aproape doi ani. Dupa ce va vizita Chisinaul, Ilkka Kanerva va pleca in Ucraina.
Pâna in vară Italia va inaugura o ambasada in Republica Moldova, a anuntat miercuri ministrul italian de externe Massimo D’Alema, aflat in vizita la Chisinau. D’Alema a mai spus ca tara sa a majorat pentru anul 2008 si cota de imigranti moldoveni care vor putea munci legal in Italia si a apreciat colaborarea cu Republica Moldova în combaterea migratiei ilegale si a traficului de persoane.
Din 10 ianuarie, Centrul unic pentru vize europene, găzduit de ambasada Ungariei la Chişinău, a început să elibereze vize Schengen. Vizele se oferă pentru ţările care au aderat la acest centru - Austria, Islanda, Danemarca şi pentru alte 4 tari care au aderat de curînd la zona Shenghen - Ungaria, Letonia, Estonia si Slovenia. Vizele se eliberază în regim facilitar, conform unui acord semnat la sfîrşitul anului trecut între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Preţul vizei este de 35 de euro, iar 16 categorii de cetăţeni moldoveni vor primi vize în mod gratuit, inclusiv studenţi, copii, pensionari, membri ai delegaţiilor culturale şi sportive. Termenul de eliberare a vizei este de 10 zile.
Parlamentul de la Priştina l-a ales pe fostul luptător de gherilă Haşim Thaci ca premier al provinciei. De asemenea, parlamentarii albanezi l-au reales în funcţia de preşedinte pe Fatmir Seidiu, pentru un nou mandat de cinci ani. Săptămîna trecută, partidele albaneze rivale din Kosovo au ajuns la un acord de împărţire a puterii. Principala misiune a noilor structuri de la Priştina este de a declara independenţa kosovarilor faţă de Serbia, probabil chiar anul acesta.
Comisia electorala centrala din Georgia a anuntat victoria lui Mihail Saakashvili in alegerile prezidentiale anticipate din 5 ianuarie. Saakashvili a obtinut 52,21 la suta din voturi. Candidadtul opozitiei unite, Levan GACECILADZE a obtinut 25,26 la suta din voturi. Opozitia a anuntat ca respinge aceste rezultate pe care le considera falsificate.
-------------------------------------------------
Centrul pentru reforme europene din Londra, unul din cele mai prestigioase centre analitice din Marea Britanie, a dat recent publicităţii un studiu în care autorii lui încearcă să prefigureze liniile directoare ale politicii externe şi de securitate ale Uniunii Europene şi principalele provocări ale acesteia pînă în anul 2020.
Un capitol aparte este dedicat relaţiilor cu Rusia. Potrivit autorilor studiului, cea mai serioasă problemă în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia, în următorii 12 ani, ar putea să constituie aşa numita regiune a vecinătăţii. Rusia nu poate acepta faptul că Uniunea Europeană are interese legitime în Ucraina, Moldova, Belarus şi Caucazul de Sud, afirmă autorii studiului.
În opinia experţilor britanici, este prea puţin probabil ca pînă în anul 2020 vreuna din aceste ţări să devină membre ale Uniunii Europene, deşi Ucraina ar putea veni cu un dosar credibil pentru aderare. Cu toate acestea, Rusia consideră că sprijinul occidentului pentru tranformările democratice din aceste state ar submina propriile ei poziţii în regiune, iar asta alimentează tendinţa Rusiei de a sprijini forţe antidemocratice, care, în fapt, îi submină autoritatea sa morală.
Prin urmare, afirmă autorii studiului, Uniunea Europeană trebuie să convingă Rusia că o asemenea poziţie este contraproductivă şi că ambele vor avea numai de cîştigat dacă ţările din vecinătatea lor vor deveni stabile şi prospere. Uniunea Europeană trebuie să convingă Rusia să asigure o tranziţie paşnică în Belarus, stabilitate şi unitate în Ucraina, precum şi soluţionarea conflictelor îngheţate din Transnistria şi Caucazul de Sud, consideră experţii centrului pentru reforme europene de la Londra.
L-am întrebat pe expertul de la Londra, Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe, dacă Uniunea Europeană şi Rusia ar putea găsi o platformă comună în problema Transnistriei, cum ar fi, spre exemplu, iniţiativa finanţării unor proiecte comune ale Chişinăului şi Tiraspolului pentru reabilitatea economică şi socială a regiunii transnistrene.
Nicu Popescu: „Este normal că în condiţiile unei reglementări se vor căuta modalităţi de implicare şi a Rusiei în aceste eforturi de soluţionare. Putem presupune că dacă se ajunge la o soluţie în Transnistria, atunci cel puţin se va discuta serios ca Rusia să ierte datoriile pentru gazele naturale pe care le are regiunea transnistrreană şi Rusia ar putea, întradevăr, contruibui financiar la reintegrarea Moldovei. Însă este absolut necesar ca aceste fonsuri să meargă prin nişte instituţii şi mecanisme internaţionale de distribuire a acestor fonduri, pentru a evita o situaţie în care Federaţia Rusă îşi finanţează propriii ei aliaţi din Transnistria, sub pretextul sprijinirii reintegrării Republicii Moldova. Pentru că de fapt, astăzi Federaţia Rusă acordă anume acest tip de ajutor deloc neutru în Osetia de Sud”.
--------------------------------
Afganistanul, extinderea, securitatea la Marea Neagră - aceasta sînt cîteva dintre subiectele care se vor găsi pe agenda reuniunii la nivel înalt NATO, care se va desfăşura la începutul lunii aprilie, în Romania. In pregatirea reuniunii, secretarul general NATO, Jaap de Hoop Schefer, s-a aflat vineri la Bucuresti, pentru discutii cu presedintele Romaniei Traian Basescu si reprezentanti ai guvernului privind organizarea reuniunii si agenda acesteia. La o conferinta de presa, presedintele roman Ttraian Băsescu a declarat: „Summitul îşi propune să găsească soluţii pentru Afganistan, soluţi pentru proiectele de extindere, soluţii pentru securitatea statelor membre, soluţii pentru Marea Neagră, securizarea regiunii Mării Negre şi problematica energetică, şi în general ideea de bază a summitului este că trebuie să înregistrăm progrese faţă de summitul de la Riga”.
Traian Basescu a spus că Romania doreste o aproiere de Serbia, Muntenegru si Bosnia-Hertegovina si sprijina fara rezerve aderarea la NATO a Croatiei, Macedoniei si Albaniei.
„România susţine fără rezerve extinderea cu cele 3 ţări – Croaţia, Macedonia şi Albania. Şi de asemeni susţine ideea că trebuie să privim cu atenţie şi să încercăm să încercăm să dăm soluţi mai bune pentru Georgia şi chiar Ucraina”.
Secrtarul general NATO nu a comentat aceste declaratii, dar a asigurat ca reuniunea NATO din aprilie va avea o agenda substantiala .
Pe linga tarile membre in Alianta nord-atlantica, la reuniunea de la Bucuresti vor fi invitate si tarile din cadrul Parteneriatului pentru pace - fapt ce a dat nastere unor speculatii intense in presa romana ca la Bucuresti ar putea fi asteptat si presedintele Rusiei, Vladimir Putin.
În legătură cu acestea, secretarul general al NATO a reamintit că deocamdată nu s-a luat o decizie dacă va avea loc şi o reuniune a Consiliului NATO-Rusia. Scheffer a precizat însă, citez, "în ciuda neînţelegerilor pe care le avem în probleme precum Kosovo şi scutul antirachetă, dorim să continuăm aprofundarea relaţiilor cu Rusia", citat închis.
---------------------------------
Vizita la Bucureşti a secretarului general al NATO a avut loc la o zi după ce Moscova a numit un nou reprezentant al său la NATO, pe Dmitri Rogozin, cunoscut ca un om politic naţionalist şi cu vederi conservative faţă de Occident şi alianţa Nord-Atlantică. Jaap de Hoop Scheffer a reacţionat imediat, spunînd la Bruxelles că „sosirea lui Rogozin nu va modifica fundamental relaţia NATO-Rusia. Rusia este un partener şi unul important. Am spus-o şi repet acum, nu există alternativă pentru Rusia şi NATO decît să se angajeze în dialog”.
În 2006, aminteşte corespondenta EL, Claire Bigg, Rogozin declara că NATO este o organizaţie muribundă. Fiodor Lukianov, redactor şef al publicaţiei „Rusia în politica globală”, crede că alegerea lui Rogozin pentru a reprezenta Moscova la NATO este conformă cu noua linie politică a Kremlinului: „asta trimite un semnal clar către alianţa nord-atlantică şi anume că Rusia nu e deloc încîntată de acţiunile NATO şi mai ales de extinderea către Est”.
Rogozin este un susţinător fervent al politicii Moscovei faţă de Kosovo şi a declarat recent că dacă va fi trimis ambasador la NATO, el va reprezenta şi interesele Serbiei în această problemă, nu numai pe cele ale Rusiei.
Pe de altă parte, crede analistul politic de la Moscova, Fiodor Lukianov, odată trimis la Bruxelles, Putin s-a descotorosit de un potenţial rival influent.
„Rogozin este un om politic extrem de activ, e un politician cu perspective pe scena politică rusă. Cînd s-a văzut ce potenţial are, a fost uşor-uşor izolat, dar chiar dacă este un politician ultranaţionalist, el i-a rămas loial lui Putin şi ceea ce Putin nu a uitat şi, iată, l-a răsplătit acum, dîndu-i acest post”.
În 2005, la alegerile pentru primăria Moscovei, partidului lui Rogozin, Rodina, i-a fost interzisă participarea, pentru că autorităţile au considerat o reclamă electorală a partidului de-a dreptul rasistă. Clipul publicitar avea ca slogan „Să curăţăm Moscova de gunoaie”, referindu-se la muncitorii migranţi din ţările caucaziene. În noua sa poziţie, crede Fiodor Lukianov de la publicaţia Rusia în politica globală, retorica sa ultranaţionalistă se va mai estompa, dar relaţiile dintre Rusia şi NATO vor rămîne la fel, formal - foarte bune, dar în realitate – foarte proaste.
------------------------------------------
Situaţia provinciei Kosovo din Serbia şi aspiraţia liderilor ei continuă să preocupe, Janez Jansa, primul ministru al Sloveniei – ţara care a preluat de la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a Uniunii Europene – declarînd că dependenţa masivă a provinciei de asistenţa primită de la Bruxelles înseamnă că ea nu poate deveni „independentă total”. Jansa a declarat, marţi, în faţa ziariştilor de la Liubljana: „Atunci cînd vorbim de statutul viitor al Kosovo nu cred că vorbim de o independenţă totală. Nu trimiţi o misiune a comisiei pentru politică de independenţă şi securitate europeană într-o ţară total independetă, suverană”.
Cu mai multe detalii, din studioul nostru de la Praga, Victor Eskenasy-Moroşan.
Securitatea provinciei Kosovo va rămîne dependentă de trupele de 16 mii de militari ale Alianţei Nord-Atlantice. Premierul sloven a declarat că Uniunea Europeană va încerca să încheie un acord de stabilizare şi asociere – pas ce ar putea precede intrarea în blocul european – atît cu Serbia, cît şi cu Kosovo.
Fluturînd un asemenea scenariu în faţa Kosovo-ului, ar putea fi văzut ca o încercare de a îndepărta provincia de la declaraţia independenţei depline. Nu toate statele europene sînt entuziaste faţă de un Kosovo independent - Ciprul, în principal, temîndu-se de un precedent ce ar permite secesiunea comunităţii turce din nordul insulei.
Jansa a spus că unanumitatea Uniunii Europene este necesară doar pentru stabilirea unor relaţii contractuale între Kosovo şi UE – un fapt puţin probabil să se petreacă în viitorul apropiat. Abţinerile, pe de altă parte, nu vor determina Uniunea Europeană să anuleze ajutoarele pentru Kosovo. În acelaşi timp, toată lumea este convinsă că statutul actual al provinciei nu poate dura. Permierul sloven a adăugat că propria sa experienţă în campania Pro-Democraţia, din Iugoslavia de acum 20 de ani, sugerează ca evidenţă că nu se poate găsi o soluţie care să satisfacă atît Serbia, cît şi Kosovo. Din acest motiv, Uniunea Europeană ar căuta în prezent o soluţie de compromis. În lipsa ei, a avertizat premierul sloven, stabilitatea din regiune ar fi supusă riscului. Liderul sloven a criticat intransigenţa Serbiei, spunînd că nu este în interesul populaţiei ei: „Nu cred că această alternativă ce a fost făcută artificial de unii oameni poplitici din Serbia, spunînd că nu vor negocia Kosovo pentru perspectiva aderării la Uniunea Europeană, este o alternativă valabilă şi nu este în interesul poporului sîrb”.
Conform aprecierilor sale, va dura pînă la schimbarea de generaţie, ca publicul sîrb să accepte pierderea Kosovo. Dar, a prezis el, nu este exclus ca peste un an, situaţia să devină cu totul diferită, poate nu la nivelul elitelor sîrbe, dar la cel al populaţiei.
---------------------------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
14.01.2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Sorina Banaru.
-------------------------------------------------
Preţul pîinii a crescut cu 25 la sută. Este a doua scumpire a pîinii în Transnistria, în ultimele trei luni, după ce în septembrie anul trecut preţul pîinii a fost majorat cu 20 la sută. Administraţia motivează scumpirea pîinii prin recolta mică la grîu într-un an secetos. Preţul celui mai solicitat tip de franzelă la Tiraspol a ajuns pînă la 2 ruble şi 50 de kopeici, faţă de 2 ruble - preţul vechi.
Ilkka Kanerva, ministrul de Externe al Finlandei, care a preluat la începutul acestui an presedintia OSCE, va intreprinde pe 16-17 ianuarie o vizita in R. Moldova. Kanerva se va informa asupra problematicii transnistrene si a sanselor reluarii procesului de negocieri, suspendat in urma cu aproape doi ani. Dupa ce va vizita Chisinaul, Ilkka Kanerva va pleca in Ucraina.
Pâna in vară Italia va inaugura o ambasada in Republica Moldova, a anuntat miercuri ministrul italian de externe Massimo D’Alema, aflat in vizita la Chisinau. D’Alema a mai spus ca tara sa a majorat pentru anul 2008 si cota de imigranti moldoveni care vor putea munci legal in Italia si a apreciat colaborarea cu Republica Moldova în combaterea migratiei ilegale si a traficului de persoane.
Din 10 ianuarie, Centrul unic pentru vize europene, găzduit de ambasada Ungariei la Chişinău, a început să elibereze vize Schengen. Vizele se oferă pentru ţările care au aderat la acest centru - Austria, Islanda, Danemarca şi pentru alte 4 tari care au aderat de curînd la zona Shenghen - Ungaria, Letonia, Estonia si Slovenia. Vizele se eliberază în regim facilitar, conform unui acord semnat la sfîrşitul anului trecut între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Preţul vizei este de 35 de euro, iar 16 categorii de cetăţeni moldoveni vor primi vize în mod gratuit, inclusiv studenţi, copii, pensionari, membri ai delegaţiilor culturale şi sportive. Termenul de eliberare a vizei este de 10 zile.
Parlamentul de la Priştina l-a ales pe fostul luptător de gherilă Haşim Thaci ca premier al provinciei. De asemenea, parlamentarii albanezi l-au reales în funcţia de preşedinte pe Fatmir Seidiu, pentru un nou mandat de cinci ani. Săptămîna trecută, partidele albaneze rivale din Kosovo au ajuns la un acord de împărţire a puterii. Principala misiune a noilor structuri de la Priştina este de a declara independenţa kosovarilor faţă de Serbia, probabil chiar anul acesta.
Comisia electorala centrala din Georgia a anuntat victoria lui Mihail Saakashvili in alegerile prezidentiale anticipate din 5 ianuarie. Saakashvili a obtinut 52,21 la suta din voturi. Candidadtul opozitiei unite, Levan GACECILADZE a obtinut 25,26 la suta din voturi. Opozitia a anuntat ca respinge aceste rezultate pe care le considera falsificate.
-------------------------------------------------
Centrul pentru reforme europene din Londra, unul din cele mai prestigioase centre analitice din Marea Britanie, a dat recent publicităţii un studiu în care autorii lui încearcă să prefigureze liniile directoare ale politicii externe şi de securitate ale Uniunii Europene şi principalele provocări ale acesteia pînă în anul 2020.
Un capitol aparte este dedicat relaţiilor cu Rusia. Potrivit autorilor studiului, cea mai serioasă problemă în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia, în următorii 12 ani, ar putea să constituie aşa numita regiune a vecinătăţii. Rusia nu poate acepta faptul că Uniunea Europeană are interese legitime în Ucraina, Moldova, Belarus şi Caucazul de Sud, afirmă autorii studiului.
În opinia experţilor britanici, este prea puţin probabil ca pînă în anul 2020 vreuna din aceste ţări să devină membre ale Uniunii Europene, deşi Ucraina ar putea veni cu un dosar credibil pentru aderare. Cu toate acestea, Rusia consideră că sprijinul occidentului pentru tranformările democratice din aceste state ar submina propriile ei poziţii în regiune, iar asta alimentează tendinţa Rusiei de a sprijini forţe antidemocratice, care, în fapt, îi submină autoritatea sa morală.
Prin urmare, afirmă autorii studiului, Uniunea Europeană trebuie să convingă Rusia că o asemenea poziţie este contraproductivă şi că ambele vor avea numai de cîştigat dacă ţările din vecinătatea lor vor deveni stabile şi prospere. Uniunea Europeană trebuie să convingă Rusia să asigure o tranziţie paşnică în Belarus, stabilitate şi unitate în Ucraina, precum şi soluţionarea conflictelor îngheţate din Transnistria şi Caucazul de Sud, consideră experţii centrului pentru reforme europene de la Londra.
L-am întrebat pe expertul de la Londra, Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe, dacă Uniunea Europeană şi Rusia ar putea găsi o platformă comună în problema Transnistriei, cum ar fi, spre exemplu, iniţiativa finanţării unor proiecte comune ale Chişinăului şi Tiraspolului pentru reabilitatea economică şi socială a regiunii transnistrene.
Nicu Popescu: „Este normal că în condiţiile unei reglementări se vor căuta modalităţi de implicare şi a Rusiei în aceste eforturi de soluţionare. Putem presupune că dacă se ajunge la o soluţie în Transnistria, atunci cel puţin se va discuta serios ca Rusia să ierte datoriile pentru gazele naturale pe care le are regiunea transnistrreană şi Rusia ar putea, întradevăr, contruibui financiar la reintegrarea Moldovei. Însă este absolut necesar ca aceste fonsuri să meargă prin nişte instituţii şi mecanisme internaţionale de distribuire a acestor fonduri, pentru a evita o situaţie în care Federaţia Rusă îşi finanţează propriii ei aliaţi din Transnistria, sub pretextul sprijinirii reintegrării Republicii Moldova. Pentru că de fapt, astăzi Federaţia Rusă acordă anume acest tip de ajutor deloc neutru în Osetia de Sud”.
--------------------------------
Afganistanul, extinderea, securitatea la Marea Neagră - aceasta sînt cîteva dintre subiectele care se vor găsi pe agenda reuniunii la nivel înalt NATO, care se va desfăşura la începutul lunii aprilie, în Romania. In pregatirea reuniunii, secretarul general NATO, Jaap de Hoop Schefer, s-a aflat vineri la Bucuresti, pentru discutii cu presedintele Romaniei Traian Basescu si reprezentanti ai guvernului privind organizarea reuniunii si agenda acesteia. La o conferinta de presa, presedintele roman Ttraian Băsescu a declarat: „Summitul îşi propune să găsească soluţii pentru Afganistan, soluţi pentru proiectele de extindere, soluţii pentru securitatea statelor membre, soluţii pentru Marea Neagră, securizarea regiunii Mării Negre şi problematica energetică, şi în general ideea de bază a summitului este că trebuie să înregistrăm progrese faţă de summitul de la Riga”.
Traian Basescu a spus că Romania doreste o aproiere de Serbia, Muntenegru si Bosnia-Hertegovina si sprijina fara rezerve aderarea la NATO a Croatiei, Macedoniei si Albaniei.
„România susţine fără rezerve extinderea cu cele 3 ţări – Croaţia, Macedonia şi Albania. Şi de asemeni susţine ideea că trebuie să privim cu atenţie şi să încercăm să încercăm să dăm soluţi mai bune pentru Georgia şi chiar Ucraina”.
Secrtarul general NATO nu a comentat aceste declaratii, dar a asigurat ca reuniunea NATO din aprilie va avea o agenda substantiala .
Pe linga tarile membre in Alianta nord-atlantica, la reuniunea de la Bucuresti vor fi invitate si tarile din cadrul Parteneriatului pentru pace - fapt ce a dat nastere unor speculatii intense in presa romana ca la Bucuresti ar putea fi asteptat si presedintele Rusiei, Vladimir Putin.
În legătură cu acestea, secretarul general al NATO a reamintit că deocamdată nu s-a luat o decizie dacă va avea loc şi o reuniune a Consiliului NATO-Rusia. Scheffer a precizat însă, citez, "în ciuda neînţelegerilor pe care le avem în probleme precum Kosovo şi scutul antirachetă, dorim să continuăm aprofundarea relaţiilor cu Rusia", citat închis.
---------------------------------
Vizita la Bucureşti a secretarului general al NATO a avut loc la o zi după ce Moscova a numit un nou reprezentant al său la NATO, pe Dmitri Rogozin, cunoscut ca un om politic naţionalist şi cu vederi conservative faţă de Occident şi alianţa Nord-Atlantică. Jaap de Hoop Scheffer a reacţionat imediat, spunînd la Bruxelles că „sosirea lui Rogozin nu va modifica fundamental relaţia NATO-Rusia. Rusia este un partener şi unul important. Am spus-o şi repet acum, nu există alternativă pentru Rusia şi NATO decît să se angajeze în dialog”.
În 2006, aminteşte corespondenta EL, Claire Bigg, Rogozin declara că NATO este o organizaţie muribundă. Fiodor Lukianov, redactor şef al publicaţiei „Rusia în politica globală”, crede că alegerea lui Rogozin pentru a reprezenta Moscova la NATO este conformă cu noua linie politică a Kremlinului: „asta trimite un semnal clar către alianţa nord-atlantică şi anume că Rusia nu e deloc încîntată de acţiunile NATO şi mai ales de extinderea către Est”.
Rogozin este un susţinător fervent al politicii Moscovei faţă de Kosovo şi a declarat recent că dacă va fi trimis ambasador la NATO, el va reprezenta şi interesele Serbiei în această problemă, nu numai pe cele ale Rusiei.
Pe de altă parte, crede analistul politic de la Moscova, Fiodor Lukianov, odată trimis la Bruxelles, Putin s-a descotorosit de un potenţial rival influent.
„Rogozin este un om politic extrem de activ, e un politician cu perspective pe scena politică rusă. Cînd s-a văzut ce potenţial are, a fost uşor-uşor izolat, dar chiar dacă este un politician ultranaţionalist, el i-a rămas loial lui Putin şi ceea ce Putin nu a uitat şi, iată, l-a răsplătit acum, dîndu-i acest post”.
În 2005, la alegerile pentru primăria Moscovei, partidului lui Rogozin, Rodina, i-a fost interzisă participarea, pentru că autorităţile au considerat o reclamă electorală a partidului de-a dreptul rasistă. Clipul publicitar avea ca slogan „Să curăţăm Moscova de gunoaie”, referindu-se la muncitorii migranţi din ţările caucaziene. În noua sa poziţie, crede Fiodor Lukianov de la publicaţia Rusia în politica globală, retorica sa ultranaţionalistă se va mai estompa, dar relaţiile dintre Rusia şi NATO vor rămîne la fel, formal - foarte bune, dar în realitate – foarte proaste.
------------------------------------------
Situaţia provinciei Kosovo din Serbia şi aspiraţia liderilor ei continuă să preocupe, Janez Jansa, primul ministru al Sloveniei – ţara care a preluat de la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a Uniunii Europene – declarînd că dependenţa masivă a provinciei de asistenţa primită de la Bruxelles înseamnă că ea nu poate deveni „independentă total”. Jansa a declarat, marţi, în faţa ziariştilor de la Liubljana: „Atunci cînd vorbim de statutul viitor al Kosovo nu cred că vorbim de o independenţă totală. Nu trimiţi o misiune a comisiei pentru politică de independenţă şi securitate europeană într-o ţară total independetă, suverană”.
Cu mai multe detalii, din studioul nostru de la Praga, Victor Eskenasy-Moroşan.
Securitatea provinciei Kosovo va rămîne dependentă de trupele de 16 mii de militari ale Alianţei Nord-Atlantice. Premierul sloven a declarat că Uniunea Europeană va încerca să încheie un acord de stabilizare şi asociere – pas ce ar putea precede intrarea în blocul european – atît cu Serbia, cît şi cu Kosovo.
Fluturînd un asemenea scenariu în faţa Kosovo-ului, ar putea fi văzut ca o încercare de a îndepărta provincia de la declaraţia independenţei depline. Nu toate statele europene sînt entuziaste faţă de un Kosovo independent - Ciprul, în principal, temîndu-se de un precedent ce ar permite secesiunea comunităţii turce din nordul insulei.
Jansa a spus că unanumitatea Uniunii Europene este necesară doar pentru stabilirea unor relaţii contractuale între Kosovo şi UE – un fapt puţin probabil să se petreacă în viitorul apropiat. Abţinerile, pe de altă parte, nu vor determina Uniunea Europeană să anuleze ajutoarele pentru Kosovo. În acelaşi timp, toată lumea este convinsă că statutul actual al provinciei nu poate dura. Permierul sloven a adăugat că propria sa experienţă în campania Pro-Democraţia, din Iugoslavia de acum 20 de ani, sugerează ca evidenţă că nu se poate găsi o soluţie care să satisfacă atît Serbia, cît şi Kosovo. Din acest motiv, Uniunea Europeană ar căuta în prezent o soluţie de compromis. În lipsa ei, a avertizat premierul sloven, stabilitatea din regiune ar fi supusă riscului. Liderul sloven a criticat intransigenţa Serbiei, spunînd că nu este în interesul populaţiei ei: „Nu cred că această alternativă ce a fost făcută artificial de unii oameni poplitici din Serbia, spunînd că nu vor negocia Kosovo pentru perspectiva aderării la Uniunea Europeană, este o alternativă valabilă şi nu este în interesul poporului sîrb”.
Conform aprecierilor sale, va dura pînă la schimbarea de generaţie, ca publicul sîrb să accepte pierderea Kosovo. Dar, a prezis el, nu este exclus ca peste un an, situaţia să devină cu totul diferită, poate nu la nivelul elitelor sîrbe, dar la cel al populaţiei.
---------------------------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.