8 octombrie 2007
Doamnelor si domnilor, buna ziua. La microfon, Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
In aceasta toamna, se pare, tinerii care doresc sa urmeze o facultate au parte de mai multe noutati de natura sa-i determine sa se inmatriculeze. De exemplu, in regiunea transnistreana pentru prima data a aparut posibilitatea contractarii unor credite pentru a plati taxa de studii, au fost simplificate unele proceduri de admitere la facultati. Cu toate acestea, sondajele de opinie relativ recente arata ca tinerii opteaza totusi in numar mai mare pentru studii in afara regiunii transnsitrene – la Chisinau, Moscova, Kiev si chiar in alta parte. Corespondenta noastra la Bender, Valentina Semionova, a discutat cu mai multi studenti din regiune incercand sa afle ce planuri de viitor au ei si daca sunt multumiti de nivelul de cunostinte din institutiile la care invata. Relatarea ei va este rezumata de Valeria Vitu:
Viata studentilor transnistreni se aseamana cu cea a studentilor din alte regiuni ale Moldovei, insa perspectivele de angajare ale tinerilor specialisti transnistreni par a fi diferite. Ultimele sondaje de opinie efectuate in mediul studentesc arata ca doar o treime din studenti planifica sa ramana si sa se angajeze acasa, adica in regiune. Restul spun ca doresc sa-si caute de lucru fie in Rusia, fie in Moldova, fie in Ucraina, fie in Occident. De regula, Transnistria este lasata ca o ultima iesire. Asta pentru ca in Transnistria salariul unui tanar specialist chiar si cu studii superioare abia daca ajunge la 100 de dolari. Am incercat sa discutam despre calitatea studiilor si intentiilor de angajare cu mai multi studenti si absolventi ai institutiilor de invatamant de specialitate din orasul Bender.
„Invat la Universitatea Transnistereana la anul trei, la facultatea de Geografie. Sunt satisfacut de nivelul de studii, cred ca dupa absolvire ma voi angaja in scoala, deoarece nu cred ca voi gasi un alt loc de munca mai potrivit. Important pentru mine este sa am o diploma de studii superioare.”
„Eu imi fac studiile la scoala profesionala de arta, la anul 4, la specialitatea designer de mediu. Planific sa–mi continui studiile la Moscova, mai bine zis in apropiere de Moscova, in orasul Himki, la institutul de Cultura si arta, apoi sa ma angajez undeva in Rusia. Nu cred ca voi reveni in Transnistria pentru ca aici e foarte greu sa-ti gasesti un loc de munca. Calitatea studiilor ma aranjeaza, multi dintre colegii mei care au absolvit deja – ceramisti, pictori - au mers sa invete mai departe si in Moldova, si in Rusia, si in Ucraina. Si in principiu, s-a dovedit ca nivelul lor de studii este foarte bun. Asta pentru ca profesorii de la scoala de arte nostri sunt profesionisti cu experienta, si asemenea oameni sunt apreciati acum. Lucrul manual de asemenea este foarte apreciat. Dar daca unele cunoastinte ne-au scapat, le vom obtine in institutiile superioare de invatamant.”
„Eu am invatat la Chisinau pentru ca aici nu avem facultate de stomatologie, am absolvit Universitatea “Nicolae Testimiteanu”. Sunt de aici, din Bender. Acum am revenit aici ca sa-mi fac rezidentiatul in vreo clinica. Pe viitor as vrea sa ma angajez aici la Tiraspol, dar daca as avea noroc, as merge undeva peste hotare, in Europa.”
„Eu am absolvit colegiul de medicina, specialitatea farmacie si lucrez acum farmacisa, dar pentru ca salariul este sub orice critica, vreau sa am si studii superioare si deaceea m-am inscris filiala de aici, din Bender, a unui institut din Rusia, din Krasnodar din cate stiu, si astfel voi putea pleca in Rusia. Planific sa plec in Rusia si sa ma angajez acolo, dar nu stiu daca imi va reusi, oricum, chiar daca voi pleca, voi reveni aici, mai devreme, sau mai tarziu.”
I-ati auzit pe mai multi studenti din Transnistria raspunzand intrebarilor Valentinei Semionova. Invitatul emisiunii de astazi este sociologul Elena Bobkova de la Tiraspol. Vom discuta peste cateva clipe despre optiunile studentilor referitoare la studii si angajare la serviciu dar mai intai sa vedem care dintre evenimentele saptamanii trecute il considerati, dna Bobkova, drept cel mai important?
Elena Bobkova: Cel mai important eveniment din saptamana trecuta este desigur scrutinul pentru Legislativul din Ucraina. Fara indoiala Ucraina este un actor esential pe scena politica si desigur ca ea are o mare influenta supra dezvoltarii relatiilor moldo-transnistrene. Odata cu investirea in functie a noului parlament, desi el nu are o componenta foarte diferita de cea precedenta, cu toate acestea eu cred ca noi vom vedea o noua etapa in ce priveste influenta Ucrainei asupra relatiilor dintre Moldova si Transnistria.
Europa Libera: Acum sa revenim la problemele studentilor... ce arata sondajele de opinie efectuate de centrul pe care il conduceti, Novai Vek, referitor la optiunile de studii si de angajare a studentilor transnistreni?
Elena Bobkova: Potrivit rezultatelor sondajelor noastre, in ultimii doi trei ani s-a marit numarul celor care doresc sa-si faca studii peste hotarele regiunii transnistrene, desi nu cu foarte mult, cu 20-30 la suta. Dar trebuie sa spun ca una e ce doleante au copiii, iar alta e ce posibilitati au parintii sa-i intretina la studii undeva in afara Transnistriei. Noi am facut sondaje printre elevii scolilor din Transnistria. Ce am constatat interesant? Dintre copiii care termina scoli ucrainene, in jur de 70 la sute vor sa-si continue studiile in Ucraina si mai ales la Kiev. Cei care termina scolile moldovenesti, in jur de 20-25 la suta se orienteaza spre invatamantul din Chisinau. Elevii din scolile ruse, in proportie de 30 la suta vor sa invete peste hotare, mai ales in Rusia, dar restul totusi opteaza pentru institutiile din Transnistria. In total, in jur de 35 la suta din tineri, fie studenti, fie elevi din clasele mari, ar vrea sa plece din Transnistria, sa invete, sa lucreze si sa locuiasca in alta parte. Dar realizarea acestor dorinte are legatura probabil cu situatia materiala a familiilor, pentru ca plecarea si studiile inseamna cheltuieli destul de mari. Daca acum 5 ani in jur de 15 lasuta din studenti vroiau sa plece peste hotare, acum acest procent s-a redus pana la 5-7 procente. Asta vorbeste despre faptul ca deja munca peste hotare nu mai este atat de atractiva pentru tineret. Si acest lucru trebuie sa ne bucure.
Europa Libera: Cei care vor sa plece cum isi explica optiunea?
Elena Bobkova: Pe de o parte, desigur isi spune cuvantul dorinta copiilor de a vedea lumea, de a vedea ce se intampla in afara Transnistriei, dar si, pe de alta parte, un factor destul de important – tineretul spre regret, nu-si leaga viitorul cu aceasta regiune. Deci ei nu vad aici perspective nici pentru studii, nici pentru munca nici pentru un trai decent pentru ei si pentru familia lor. Spre regret...
Europa Libera: Multumesc, va reamintesc, am discutat cu invitata de astazi a emisiunii noastre, sociologul de la Tiraspol, Elena Bobkova.
----------------
De doi ani, studentii originari din Transnistria dar care invata la Chisinau au creat o asociatie in speranta ca aceasta sa-i ajute sa-si promoveze interesele si sa-si rezolve anumite probleme. Corespondenta noastra Elena Vavrin a discutat cu presedintele Asociatiei Irina Dolovova si iata ce a aflat:
Date oficiale arata ca in present in universitatile si colegiile subordonate Ministerului Educatiei de la Chisinau invata in jur de 5 mii de studenti originari din regiunea transnistreana. Acum doi ani o parte din acesti studenti au creat o asociatie care i-ar ajuta sa-si apere drepturile si interesele. Pentru inceput, asociatia, numita “Astra”, si-a propus sa acorde asistenta posibila absolventilor scolilor transnistrene la inmatricularea in facultati.
Din cauza sistemului de apreciere a cunostintelor cu note de la 2 pana la 5, aplicat in scolile transnistrene dupa modelul scolilor din Rusia, inainte de a depune dosarul pentru o facultate, tinerii transnistreni trebuie sa-si echivaleze diplomele la Chisinau dupa sistemuld e 10 puncte, aplicat in restul Republicii Moldova. Aceasta ar fi o prima problema care o au de rezolvat proaspetii absolventi.
O a doua ar fi nivelul de cunoastere a limbii romane – obligatorie pentru obtinerea unei burse bugetare. Tinerilor transnistreni le sunt rezervate, de regula, 15 la suta din totalul de burse finantate de la buget in institutiile de invatamant superior din Moldova. In acest an numarul bureselor destinate lor a fost majorat de doua ori - de la 250 in anul trecut pana la 480 in acest an.
Presedintele Asociatiei, Irina Dolovova, ne-a spus ca ASTRA incearca sa convinga autoritatile sa nu reduca numarul de grupe cu predare in limba rusa din universitati.
Un proiect mai amplu al asociatiei este deschiderea la Chisinau, intr-un viitor previzibil a unui centru de instruire unde cei care vor sa se inscrie la facultati, studentii dar si tinerii care au absolvit deja facultatile si vin din regiunea transnistreana in speranta sa-si gaseasca un serviciu, sa se poata inscrie la cursuri gratuite de limba romana si engleza, precum si sa obtina abilitati de lucru la calculator. De asemenea, la centrul ce ar urma sa fie deschis tinerii vorbitori de limba rusa vor putea primi informatii utile despre institutiile de invatamant, despre actele necesare la inmatriculare, costul cazarii in camin etc.
Irina Dolovova ne-a mai spus ca Asociatia pe care o conduce mai are in vedere pe viitor crearea unei institutii similare cu un oficiu al fortei de munca, ceea ce ar inlesni legaturile studentilor cu agentii economici in cautare de forta de munca.
Preocuparea Asociatiei ASTRA de a incerca sa faciliteze angajarea la munca a tinerilor absolventi este proprie si altor asociatii de tineret de la Chisinau si Tiraspol deoarece statisticile arata ca foarte putini proaspeti absolventi reusesc sa se angajeze imediat dupa absolvire. Motivele, in opinia analistilor ar fi doua – unu –tinerii refuza locurile de munca prost platite, iar al doilea – patronii nu sunt prea dornici sa angajeze specialisti fara experienta. De asemenea, tot mai multi angajatori se plang de faptul ca nivelul de pregatire al lor este unul destul de jos.
O cercetare efectuata de centrul analitic “Expert Grup” de la Chisinau confirma aceste pretentii ale angajatorilor – tinerii specialisti nu au nivelul de calificare necesar si nu au abilitati practice pentru a fi competitivi pe piata muncii. Vina pentru o asemenea situatie o poarta in egala masura institutiile de invatamant, dar si agentii economici, spune directorul Colegiului Financiar Bancar din Chisinau, Gabriel Paladi: “Vina o poarta desigur si institutiile de invatamant care mai utilizeaza metode vechi de instruire, care nu prea au specialisti buni, din cauza restrictiilor salariale – ca sa angajezi un specialist bun trebuie sa-i oferi si un salariu pe masura. Dar si agentii economici au o oarecare vina – ei trebuie sa-si dea interesul sa conlucreze cu institutiile de invatamant mai ales atunci cand studentii merg la practica. Noi ii aranjam la practica pe studenti mai mult gratie relatiilor personale cu directorii de intreprinderi. Agentii economici nu au nici o obligatie sa angajeze la practica pe cineva, iar noi nu avem bani sa platim pe cineva ca sa aiba grija acolo de studentii nostri. Cercul se inchide. De aceea parea mea este ca avem nevoie de un document emis de stat care sa stipuleze si obligativitatea agentilor economici in ceea ce tine de instruirea specialistilor. Or, ei sunt principalii beneficiari a ceea ce facem noi.”
L-ati auzit pe presedintele Asociatiei Colegiilor din Republica Moldova, Gabriel Paladi, vorbind despre carentele in instruirea studentilor, carente pe care si le asuma, de altfel, conducatorii institutiilor de invatamant.
Aici se incheie emisiunea Dialoguri de astazi. Sunt Viorica Zaharia, va multumesc pentru atentie si NUMAI BINE. Aici e Radio Europa Libera.
Doamnelor si domnilor, buna ziua. La microfon, Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
In aceasta toamna, se pare, tinerii care doresc sa urmeze o facultate au parte de mai multe noutati de natura sa-i determine sa se inmatriculeze. De exemplu, in regiunea transnistreana pentru prima data a aparut posibilitatea contractarii unor credite pentru a plati taxa de studii, au fost simplificate unele proceduri de admitere la facultati. Cu toate acestea, sondajele de opinie relativ recente arata ca tinerii opteaza totusi in numar mai mare pentru studii in afara regiunii transnsitrene – la Chisinau, Moscova, Kiev si chiar in alta parte. Corespondenta noastra la Bender, Valentina Semionova, a discutat cu mai multi studenti din regiune incercand sa afle ce planuri de viitor au ei si daca sunt multumiti de nivelul de cunostinte din institutiile la care invata. Relatarea ei va este rezumata de Valeria Vitu:
Viata studentilor transnistreni se aseamana cu cea a studentilor din alte regiuni ale Moldovei, insa perspectivele de angajare ale tinerilor specialisti transnistreni par a fi diferite. Ultimele sondaje de opinie efectuate in mediul studentesc arata ca doar o treime din studenti planifica sa ramana si sa se angajeze acasa, adica in regiune. Restul spun ca doresc sa-si caute de lucru fie in Rusia, fie in Moldova, fie in Ucraina, fie in Occident. De regula, Transnistria este lasata ca o ultima iesire. Asta pentru ca in Transnistria salariul unui tanar specialist chiar si cu studii superioare abia daca ajunge la 100 de dolari. Am incercat sa discutam despre calitatea studiilor si intentiilor de angajare cu mai multi studenti si absolventi ai institutiilor de invatamant de specialitate din orasul Bender.
„Invat la Universitatea Transnistereana la anul trei, la facultatea de Geografie. Sunt satisfacut de nivelul de studii, cred ca dupa absolvire ma voi angaja in scoala, deoarece nu cred ca voi gasi un alt loc de munca mai potrivit. Important pentru mine este sa am o diploma de studii superioare.”
„Eu imi fac studiile la scoala profesionala de arta, la anul 4, la specialitatea designer de mediu. Planific sa–mi continui studiile la Moscova, mai bine zis in apropiere de Moscova, in orasul Himki, la institutul de Cultura si arta, apoi sa ma angajez undeva in Rusia. Nu cred ca voi reveni in Transnistria pentru ca aici e foarte greu sa-ti gasesti un loc de munca. Calitatea studiilor ma aranjeaza, multi dintre colegii mei care au absolvit deja – ceramisti, pictori - au mers sa invete mai departe si in Moldova, si in Rusia, si in Ucraina. Si in principiu, s-a dovedit ca nivelul lor de studii este foarte bun. Asta pentru ca profesorii de la scoala de arte nostri sunt profesionisti cu experienta, si asemenea oameni sunt apreciati acum. Lucrul manual de asemenea este foarte apreciat. Dar daca unele cunoastinte ne-au scapat, le vom obtine in institutiile superioare de invatamant.”
„Eu am invatat la Chisinau pentru ca aici nu avem facultate de stomatologie, am absolvit Universitatea “Nicolae Testimiteanu”. Sunt de aici, din Bender. Acum am revenit aici ca sa-mi fac rezidentiatul in vreo clinica. Pe viitor as vrea sa ma angajez aici la Tiraspol, dar daca as avea noroc, as merge undeva peste hotare, in Europa.”
„Eu am absolvit colegiul de medicina, specialitatea farmacie si lucrez acum farmacisa, dar pentru ca salariul este sub orice critica, vreau sa am si studii superioare si deaceea m-am inscris filiala de aici, din Bender, a unui institut din Rusia, din Krasnodar din cate stiu, si astfel voi putea pleca in Rusia. Planific sa plec in Rusia si sa ma angajez acolo, dar nu stiu daca imi va reusi, oricum, chiar daca voi pleca, voi reveni aici, mai devreme, sau mai tarziu.”
I-ati auzit pe mai multi studenti din Transnistria raspunzand intrebarilor Valentinei Semionova. Invitatul emisiunii de astazi este sociologul Elena Bobkova de la Tiraspol. Vom discuta peste cateva clipe despre optiunile studentilor referitoare la studii si angajare la serviciu dar mai intai sa vedem care dintre evenimentele saptamanii trecute il considerati, dna Bobkova, drept cel mai important?
Elena Bobkova: Cel mai important eveniment din saptamana trecuta este desigur scrutinul pentru Legislativul din Ucraina. Fara indoiala Ucraina este un actor esential pe scena politica si desigur ca ea are o mare influenta supra dezvoltarii relatiilor moldo-transnistrene. Odata cu investirea in functie a noului parlament, desi el nu are o componenta foarte diferita de cea precedenta, cu toate acestea eu cred ca noi vom vedea o noua etapa in ce priveste influenta Ucrainei asupra relatiilor dintre Moldova si Transnistria.
Europa Libera: Acum sa revenim la problemele studentilor... ce arata sondajele de opinie efectuate de centrul pe care il conduceti, Novai Vek, referitor la optiunile de studii si de angajare a studentilor transnistreni?
Elena Bobkova: Potrivit rezultatelor sondajelor noastre, in ultimii doi trei ani s-a marit numarul celor care doresc sa-si faca studii peste hotarele regiunii transnistrene, desi nu cu foarte mult, cu 20-30 la suta. Dar trebuie sa spun ca una e ce doleante au copiii, iar alta e ce posibilitati au parintii sa-i intretina la studii undeva in afara Transnistriei. Noi am facut sondaje printre elevii scolilor din Transnistria. Ce am constatat interesant? Dintre copiii care termina scoli ucrainene, in jur de 70 la sute vor sa-si continue studiile in Ucraina si mai ales la Kiev. Cei care termina scolile moldovenesti, in jur de 20-25 la suta se orienteaza spre invatamantul din Chisinau. Elevii din scolile ruse, in proportie de 30 la suta vor sa invete peste hotare, mai ales in Rusia, dar restul totusi opteaza pentru institutiile din Transnistria. In total, in jur de 35 la suta din tineri, fie studenti, fie elevi din clasele mari, ar vrea sa plece din Transnistria, sa invete, sa lucreze si sa locuiasca in alta parte. Dar realizarea acestor dorinte are legatura probabil cu situatia materiala a familiilor, pentru ca plecarea si studiile inseamna cheltuieli destul de mari. Daca acum 5 ani in jur de 15 lasuta din studenti vroiau sa plece peste hotare, acum acest procent s-a redus pana la 5-7 procente. Asta vorbeste despre faptul ca deja munca peste hotare nu mai este atat de atractiva pentru tineret. Si acest lucru trebuie sa ne bucure.
Europa Libera: Cei care vor sa plece cum isi explica optiunea?
Elena Bobkova: Pe de o parte, desigur isi spune cuvantul dorinta copiilor de a vedea lumea, de a vedea ce se intampla in afara Transnistriei, dar si, pe de alta parte, un factor destul de important – tineretul spre regret, nu-si leaga viitorul cu aceasta regiune. Deci ei nu vad aici perspective nici pentru studii, nici pentru munca nici pentru un trai decent pentru ei si pentru familia lor. Spre regret...
Europa Libera: Multumesc, va reamintesc, am discutat cu invitata de astazi a emisiunii noastre, sociologul de la Tiraspol, Elena Bobkova.
----------------
De doi ani, studentii originari din Transnistria dar care invata la Chisinau au creat o asociatie in speranta ca aceasta sa-i ajute sa-si promoveze interesele si sa-si rezolve anumite probleme. Corespondenta noastra Elena Vavrin a discutat cu presedintele Asociatiei Irina Dolovova si iata ce a aflat:
Date oficiale arata ca in present in universitatile si colegiile subordonate Ministerului Educatiei de la Chisinau invata in jur de 5 mii de studenti originari din regiunea transnistreana. Acum doi ani o parte din acesti studenti au creat o asociatie care i-ar ajuta sa-si apere drepturile si interesele. Pentru inceput, asociatia, numita “Astra”, si-a propus sa acorde asistenta posibila absolventilor scolilor transnistrene la inmatricularea in facultati.
Din cauza sistemului de apreciere a cunostintelor cu note de la 2 pana la 5, aplicat in scolile transnistrene dupa modelul scolilor din Rusia, inainte de a depune dosarul pentru o facultate, tinerii transnistreni trebuie sa-si echivaleze diplomele la Chisinau dupa sistemuld e 10 puncte, aplicat in restul Republicii Moldova. Aceasta ar fi o prima problema care o au de rezolvat proaspetii absolventi.
O a doua ar fi nivelul de cunoastere a limbii romane – obligatorie pentru obtinerea unei burse bugetare. Tinerilor transnistreni le sunt rezervate, de regula, 15 la suta din totalul de burse finantate de la buget in institutiile de invatamant superior din Moldova. In acest an numarul bureselor destinate lor a fost majorat de doua ori - de la 250 in anul trecut pana la 480 in acest an.
Presedintele Asociatiei, Irina Dolovova, ne-a spus ca ASTRA incearca sa convinga autoritatile sa nu reduca numarul de grupe cu predare in limba rusa din universitati.
Un proiect mai amplu al asociatiei este deschiderea la Chisinau, intr-un viitor previzibil a unui centru de instruire unde cei care vor sa se inscrie la facultati, studentii dar si tinerii care au absolvit deja facultatile si vin din regiunea transnistreana in speranta sa-si gaseasca un serviciu, sa se poata inscrie la cursuri gratuite de limba romana si engleza, precum si sa obtina abilitati de lucru la calculator. De asemenea, la centrul ce ar urma sa fie deschis tinerii vorbitori de limba rusa vor putea primi informatii utile despre institutiile de invatamant, despre actele necesare la inmatriculare, costul cazarii in camin etc.
Irina Dolovova ne-a mai spus ca Asociatia pe care o conduce mai are in vedere pe viitor crearea unei institutii similare cu un oficiu al fortei de munca, ceea ce ar inlesni legaturile studentilor cu agentii economici in cautare de forta de munca.
Preocuparea Asociatiei ASTRA de a incerca sa faciliteze angajarea la munca a tinerilor absolventi este proprie si altor asociatii de tineret de la Chisinau si Tiraspol deoarece statisticile arata ca foarte putini proaspeti absolventi reusesc sa se angajeze imediat dupa absolvire. Motivele, in opinia analistilor ar fi doua – unu –tinerii refuza locurile de munca prost platite, iar al doilea – patronii nu sunt prea dornici sa angajeze specialisti fara experienta. De asemenea, tot mai multi angajatori se plang de faptul ca nivelul de pregatire al lor este unul destul de jos.
O cercetare efectuata de centrul analitic “Expert Grup” de la Chisinau confirma aceste pretentii ale angajatorilor – tinerii specialisti nu au nivelul de calificare necesar si nu au abilitati practice pentru a fi competitivi pe piata muncii. Vina pentru o asemenea situatie o poarta in egala masura institutiile de invatamant, dar si agentii economici, spune directorul Colegiului Financiar Bancar din Chisinau, Gabriel Paladi: “Vina o poarta desigur si institutiile de invatamant care mai utilizeaza metode vechi de instruire, care nu prea au specialisti buni, din cauza restrictiilor salariale – ca sa angajezi un specialist bun trebuie sa-i oferi si un salariu pe masura. Dar si agentii economici au o oarecare vina – ei trebuie sa-si dea interesul sa conlucreze cu institutiile de invatamant mai ales atunci cand studentii merg la practica. Noi ii aranjam la practica pe studenti mai mult gratie relatiilor personale cu directorii de intreprinderi. Agentii economici nu au nici o obligatie sa angajeze la practica pe cineva, iar noi nu avem bani sa platim pe cineva ca sa aiba grija acolo de studentii nostri. Cercul se inchide. De aceea parea mea este ca avem nevoie de un document emis de stat care sa stipuleze si obligativitatea agentilor economici in ceea ce tine de instruirea specialistilor. Or, ei sunt principalii beneficiari a ceea ce facem noi.”
L-ati auzit pe presedintele Asociatiei Colegiilor din Republica Moldova, Gabriel Paladi, vorbind despre carentele in instruirea studentilor, carente pe care si le asuma, de altfel, conducatorii institutiilor de invatamant.
Aici se incheie emisiunea Dialoguri de astazi. Sunt Viorica Zaharia, va multumesc pentru atentie si NUMAI BINE. Aici e Radio Europa Libera.