24.09.2007
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Daniel Lachi.
-------------------------------------------------
Preţul pîinii s-a scumpit, din 20 septembrie, cu peste 20 la sută. Recolta mică de grîu într-un an secetos şi creşterea preţului la făină în întreaga regiune sînt principalele cauze ale scumpirii. Preţul uneia din cele mai solicitate tipuri de pîine – Slaveanskaya – a crescut de la 2 ruble 50 de kopeici, pana la 3 ruble şi 12 kopeici - sau pînă la aproape un sfert de Euro.
Administraţia de la Tiraspol a anunţat că va cere sprijinul comunităţii internaţionale „în rezolvarea problemelor economice şi sociale” ale regiunii. Transnistria a suportat pierderi mari din cauza secetei şi se conftunră cu o gravă criză bugetară, după ce Rusia a sistat la începutul anului finanţarea regiunii.
Sovietul suprem de la Tiraspol a decis, mercuri, să anuleze, începînd cu anul viitor, taxa de migraţie în Transnistria. Motivul invocat de deputaţii transnistreni a fost că o asemenea taxă ar dăuna imaginii regiunii. Sovietul suprem a lăsat, însă, în vigoare obligativitatea completării unei fişe de migraţie la punctele de control vamal şi de grăniceri.
Comisia Europeană şi Banca Mondială vor acorda Republicii Moldova peste 50 de milioane de Euro pentru diminuarea consecinţelor secetei şi susţinerea bugetului de stat. 13 milioane de Euro sînt destinate micilor fermieri şi gospodăriilor agricole. Guvernul Republicii Moldova a anunţat anterior că e dispus să împartă aceste ajutoare cu populaţia din stînga Nistrului. Şeful administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, a respins această ofertă. El a spus, într-o conferinţă de presă de la sfîrşitul lui august, că nu va cere ajutorul Moldovei. Guvernul moldovean a decis, totuşi, să deschidă 8 puncte de distribuire a ajutoarelor umanitare în zona de securitate.
Guvernul RM a prelungit pînă la sfîrşitul anului 2008 regimul de facilităţi pentru agenţii economici din Transnistria. Acest regim prevede scutirea de taxe şi impozite la exportul şi importul de mărfuri. De aceste facilităţi beneficiază agenţii economici transnistreni înregistraţi la Chişinău. Numărul lor este în prezent de peste 350.
Ucraina a respins o propunere rusă de rezolvare a anchetei privind intoxicarea preşedintelui Victor Iuşcenko, în urmă cu trei ani, în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale. Trei dintre ţările producătoare de dioxină, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite, au trimis mostre la Kiev pentru analize. Procurorii de la Moscova au refuzat să prezinte o mostră de dioxină fabricată în Rusia. Ei s-au oferit să facă testele şi să trimită rezultatele la Kiev. Purtătorul de cuvînt ucrainean al procuraturii generale, Iuri Boycenko a spus însă că, juridic, testele nu au valabilitate decît dacă sînt făcute în Ucraina.
Consultările mediatorilor internaţionali purtate cu reprezentanţii Serbiei şi Kosovo s-au încheiat fără rezultate. Părţile au rămas pe vechile poziţii – albanezii din Kosovo insistă asupra independenţei faţă de Serbia, în timp ce Belgradul este de acord numai cu un statut de largă autonomie pentru provincia Kosovo. Troika internaţională de mediatori - Statele Unite, Uniunea Europeană şi Rusia – a purtat săptămîna trecută, la Londra, consultări separate cu delegaţiile Belgradului şi Priştinei. Negocierile directe între liderii Serbiei şi Kosovo sînt programate să aibă loc pe 28 septembrie, la New-York.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este dna Galina Şelari, directorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme din RM. Dnă Şelari, care din evenimentele săptămânii trecute vi se par mai importante?
Galina Şelari: „Ştirea principală este că de pe 20 septembrie, în Transnistria s-a scumpit pâinea. E o situaţie previzibilă, pentru că, ştim cu toţii, seceta a afectat întreaga Moldovă şi nu numai Moldova. Această problemă însă e agravată de faptul că şi în Transnistria şi în Moldova se scumpeşte energia electrică, iar acest lucru se va răsfrînge asupra preţului principalelor produse. Nu este o noutate, de aceea cred că trebuie pur şi simplu să reuşim să ne adaptăm la aceste condiţii ale unui an dificil”.
Europa Liberă: Dnă Şelari, regiunea transnistreană suportă acum nu numai consecinţele secetei, dar se confruntă şi cu o gravă criză a bugetului. Ea este accentuată şi prin faptul că de la inceputul acestui an Federaţia Rusă a incetat sa mai acorde Transnistriei sprijin financiar. Drept urmare, 70 de procente din veniturile programate la buget au rămas fără acoperire financiară – deficitul bugetar a ajuns la 83 de milioane de dolari.
Nu demult, administraţia de la Tiraspol a anunţat că NU va putea conta pe sprijinul financiar al Rusiei nici în anul viitor. De aceea, în regim de urgenţă se caută noi surse de venituri. Au fost deja majorate, în cîteva rînduri, tarifele la serviciile comunale, au crescut substanţial impozitele. Cu toate acestea, datoriile la pensii şi salarii au crescu şi ele.
Săptămîna trecută, s-au făcut însă auzite mai multe opinii, inclusiv a ministrului industriei, care au pus la îndoială însăşi corectitudinea politicii economice şi bugetare promovate de autorităţi în toţi aceşti ani. Dnă Şelari, cum ar putea să evolueze mai departe lucrurile?
Galina Şelari: „În opinia mea, faptul că dezbaterile sînt atît de aprinse – şi în Sovietul suprem şi la nivelul administraţiei – vorbeşte despre faptul că în Transnistria, în sfîrşit, s-a înţeles un lucru – şi despre asta s-a anunţat şi la nivel oficial – că bugetul regiunii nu este echilibrat şi că nu poţi conta decît, în primul rînd, pe propriile forţe. Pe de altă parte, şi această poziţie a fost enunţată public, în premieră, la cel mai înalt nivel - deşi administraţia cred că îşi dădea foarte bine seama şi mai înainte de această situaţie şi anume că – Transnistria, astăzi, nu dispune de resurse interne suficiente. De aceea, cred că dezbaterile aprinse de la Tiraspol au legătură şi cu apelul recent al administraţiei prin care a cerut ajutorul comunităţii internaţionale. Pentru prima dată, un asemenea apel este adresat nu doar unei singure ţări, cum s-a procedat pînă acum, ci întregii comunităţi internaţionale. Cu alte cuvinte, în Transnistria a fost înţeleasă necesitatea unor contacte serioase, unor contacte motivate cu lumea exterioară, cu donatorii externi. De aceea, cred că şi comunitatea internaţională, în opinia mea, ar trebui să răspundă acestei solicitări”.
Europa Liberă: Dnă Şelari, în căutarea mijloacelor suplimentare la buget, autorităţile au majorat presiunea fiscală nu numai asupra industriei, dar şi asupra micilor întreprinzători. Micul business, cum i se mai spune, nu este o sursă importantă de venituri la buget, dar asigură, în schimb, cu locuri de muncă o bună parte a populaţiei. Să ascultăm acum opinia lui Anatolie Frunză, preşedintele Sindicatului indipendent al micilor antreprenori, pe care l-am întrebat cum s-a răsfrînt criza bugetară asupra acestui sector al economiei?
Anatolie Frunză: “Criza bugetară s-a răsfrînt destul de puternic asupra reprezentanţilor micului business, mai exact asupra celor care practică micul comerţ în bază de patentă. Lumea se plînge de faptul că au scăzut foarte mult vînzările. Oamenii pot să stea zile întregi şi să nu poată să vîndă nimic. La întrebarea ce se întîmplă? răspunsul e unul singur – lumea nu primşte salariul sau îl primesc cu mare întîrziere, de acea nu au bani să cheltuie. Oamenii cheltuie bani, în principal, doar pe produsele alimentare şi cele de primă necesitate”.
Anatolie Frunză spune că presiunea fiscală asupra micilor întreprinzători a crescut constant în ultimul an, iar acum a atins cote-limită: “Dacă mai ţinem cont şi de alte lucruri, situaţia e şi mai gravă. Arenda spaţiului comercial este extrem de scumpă – de la 15 dolari pînă la 25 de dolari pe metru pătrat. Mai mult, preţul chiriilor continuă să crească, deşi nici unul din stăpînii complexelor comerciale nu a motivat majorarea taxelor. Anul acesta, a fost şi o iniţiativă legislativă a preşedintelui de a majora cu 3 procente Taxa pe Valoarea Adăugată. Adică, marfa să se vîndă la un anumit preţ, iar cumpărătorul să plătească pe de asupra încă 3 procente din valoarea mărfii. Astăzi şi aşa practic nu avem vînzări, iar dacă se introduc şi astea 3 procente, în genere, e o catastrofă! Mai mult, prin aceeaşi iniţiativă legislativă se propune să se mărească de la 20 pînă la 80 la sută impozitul perceput din veniturile micilor antreprenori. Mulţi oameni spun că, în această situaţie, pur şi simplu vor trebui să-şi închidă afacerea, să vîndă totul şi să plece de aici. Prin urmare, criza bugetară i-a afectat foarte şi pe micii întreprinzători.“
Europa Liberă: Micul comerţ, spune Anatolie Frunză, a devenit singura sursă de existenţă pentru mii de oameni rămaşi cîndva fără un loc de muncă. Autorităţile nu le asigură acestora nici un fel de protecţie - socială sau medicală. Prin urmare, consideră el, aceşti oameni, care au scutit administraţia de povara mai multor plăţi sociale, ar trebui cel puţin să beneficieze de nişte facilităţi, inclusiv în relaţia lor cu autorităţile. Ce soluţii văd înşişi micii întreprinzători, l-am întrebat pe Anatolie Frunză.
Anatolie Frunză: “Eu cred că dacă va fi micşorată povara fiscală, vor creşte şi veniturile la buget. Pentru că oamenii vor fi interesanţi să lucreze, cum s-ar spune, cu actele în regulă şi NU cu o contabilitate dublă. Statul nu le-a dat nimic acestor oameni - nici un sprijin social sau medical. În schimb, ei trebuie să plătească sume imense la buget sub formă de impozite. După nişte calcule imcomplete, numai pentru procurarea patentei aceste sume se ridică la cîteva milioane de dolari.”
Aceasta a fost opinia liderului sindicatului independent al micilor antreprenori din Transnistria, Anatolie Frunză.
Doamnelor şi domnilor, ascultaţi emisiunea Dialoguri la Radio Europa Liberă, invitatul nostru este Galina Şelari, directorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme din RM. Dnă Şelari, ce soluţii, în opinia dumneavoastră, ar exista pentru depăşirea dificultăţilor prin care trece acum economia transnistreană?
Galina Şelari: „Factorul determinant pentru situaţia din Transnistria şi întreprinderile transnistrene în toţi aceşti ani a fost preţul foarte mic la gazele naturale. Este ceva ce recunosc şi mediul de afaceri şi autorităţile. Dar este absolut clar că lucrurile nu puteau dura aşa la nesfîrşit. Situaţia s-a schimbat. Iar acum ei trebuie să demonstreze că sînt competitivi prin alte mijloace. Totodată, realităţile de pe ambele maluri ale Nistrului ne vorbesc limpede că este nevoie, cel puţin pentru o perioadă, să fie delimitate clar problemele economice de cele politice şi să se încerce, în primul rînd, edificarea unor relaţii economice între cele două maluri. Eu nu văd o altă cale de atingere a unei creşteri economice stabile şi a bunăstării pe malul drept şi stîng ale Nistrului fără un spaţiu economic unic. Soluţiile politice ale acestei probleme le las pe seama specialiştilor din acest domeniu, dar ca economist cred că din punct de vedere al bunăstării economice, cele două maluri ale noastre se pot dezvolta în modul cel mai fericit, în modul cel mai reuşit - numai împreună”.
Aţi ascultat opinia invitatului emisiunii noastre, Dna Galina Şelari, directorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme din RM.
------------------------------------------
Săptămîna trecută, au continuat consultările dintre mediatorii în soluţionarea problemei transnistrene pentru reluarea negocierilor în format complet, întrerupte acum un an. Printre mediatori, cu statut de observator, se află şi Statele Unite, iar unul din experţii americani care urmăresc cu atenţie evoluţiile problemei este fostul ambasador american în RM, John Todd Stewart. Zilele trecute, el s-a aflat la Chişinău cu ocazia lansării unei cărţi despre Istoria Moldovei, Todd Stewart figurînd printre autorii acesteia. Corespondenta noastră, Valentina Ursu, a profitat de ocazie şi l-a întrebat despre soluţiile care, în opinia sa, ar scoate din impas negocierile în problema transnistreană.
John Todd Stewart: „Situaţia este o tragedie. Totul depinde de Moscova. Dar, fără îndoială, Transnistria are atenţia Statelor Unite şi Uniunii Europene, fiindcă la conferinţa ministerială a UE din acest an punctul principal a fost Transnistria şi a fost ceva nou.
Valentina Ursu:
Dle Stewart, modelul Kosovo poate fi un precedent pentru Transnistria?
John Todd Stewart: Cred că nu.
Valentina Ursu:
Dar dacă va insista Moscova, ar putea fi un tîrg între marile puteri?
John Todd Stewart: Moscova poate insista, dar nu este nici un precedent.
Valentina Ursu:
credeţi în şansele rezolvării problemei transnistrene?
John Todd Stewart: Da, fără îndoială, pentru că nu există conflicte între populaţia de pe cele 2 maluri ale Nistrului. Nu este ca în cazul altor conflicte. Este altceva aici. Dacă va fi progres în viitorul apropiat – eu nu ştiu.
Valentina Ursu:
Experţii susţin că cheia rezolvării conflictului e la Moscova. Washingtonul poate face presiuni asupra Kremlinului?
John Todd Stewart: Am avut multe convorbiri cu Moscova despre Transnistria şi despre alte conflicte îngheţate. OSCE este o organizaţie viabilă, dar nu poate face nimic fără ajutorul Rusiei şi toată lumea înţelege acest lucru. Viaţa este plină de surprize, după părerea mea. Am petrecut 3 ani la Moscova şi nimeni de acolo nu credea că URSS se va destrăma, dar asta s-a întîmplat”.
Fostul ambasador american la Chişinău, John Todd Stewart, răspunzînd întrebărilor Valentinei Ursu.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Daniel Lachi.
-------------------------------------------------
Preţul pîinii s-a scumpit, din 20 septembrie, cu peste 20 la sută. Recolta mică de grîu într-un an secetos şi creşterea preţului la făină în întreaga regiune sînt principalele cauze ale scumpirii. Preţul uneia din cele mai solicitate tipuri de pîine – Slaveanskaya – a crescut de la 2 ruble 50 de kopeici, pana la 3 ruble şi 12 kopeici - sau pînă la aproape un sfert de Euro.
Administraţia de la Tiraspol a anunţat că va cere sprijinul comunităţii internaţionale „în rezolvarea problemelor economice şi sociale” ale regiunii. Transnistria a suportat pierderi mari din cauza secetei şi se conftunră cu o gravă criză bugetară, după ce Rusia a sistat la începutul anului finanţarea regiunii.
Sovietul suprem de la Tiraspol a decis, mercuri, să anuleze, începînd cu anul viitor, taxa de migraţie în Transnistria. Motivul invocat de deputaţii transnistreni a fost că o asemenea taxă ar dăuna imaginii regiunii. Sovietul suprem a lăsat, însă, în vigoare obligativitatea completării unei fişe de migraţie la punctele de control vamal şi de grăniceri.
Comisia Europeană şi Banca Mondială vor acorda Republicii Moldova peste 50 de milioane de Euro pentru diminuarea consecinţelor secetei şi susţinerea bugetului de stat. 13 milioane de Euro sînt destinate micilor fermieri şi gospodăriilor agricole. Guvernul Republicii Moldova a anunţat anterior că e dispus să împartă aceste ajutoare cu populaţia din stînga Nistrului. Şeful administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, a respins această ofertă. El a spus, într-o conferinţă de presă de la sfîrşitul lui august, că nu va cere ajutorul Moldovei. Guvernul moldovean a decis, totuşi, să deschidă 8 puncte de distribuire a ajutoarelor umanitare în zona de securitate.
Guvernul RM a prelungit pînă la sfîrşitul anului 2008 regimul de facilităţi pentru agenţii economici din Transnistria. Acest regim prevede scutirea de taxe şi impozite la exportul şi importul de mărfuri. De aceste facilităţi beneficiază agenţii economici transnistreni înregistraţi la Chişinău. Numărul lor este în prezent de peste 350.
Ucraina a respins o propunere rusă de rezolvare a anchetei privind intoxicarea preşedintelui Victor Iuşcenko, în urmă cu trei ani, în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale. Trei dintre ţările producătoare de dioxină, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite, au trimis mostre la Kiev pentru analize. Procurorii de la Moscova au refuzat să prezinte o mostră de dioxină fabricată în Rusia. Ei s-au oferit să facă testele şi să trimită rezultatele la Kiev. Purtătorul de cuvînt ucrainean al procuraturii generale, Iuri Boycenko a spus însă că, juridic, testele nu au valabilitate decît dacă sînt făcute în Ucraina.
Consultările mediatorilor internaţionali purtate cu reprezentanţii Serbiei şi Kosovo s-au încheiat fără rezultate. Părţile au rămas pe vechile poziţii – albanezii din Kosovo insistă asupra independenţei faţă de Serbia, în timp ce Belgradul este de acord numai cu un statut de largă autonomie pentru provincia Kosovo. Troika internaţională de mediatori - Statele Unite, Uniunea Europeană şi Rusia – a purtat săptămîna trecută, la Londra, consultări separate cu delegaţiile Belgradului şi Priştinei. Negocierile directe între liderii Serbiei şi Kosovo sînt programate să aibă loc pe 28 septembrie, la New-York.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este dna Galina Şelari, directorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme din RM. Dnă Şelari, care din evenimentele săptămânii trecute vi se par mai importante?
Galina Şelari: „Ştirea principală este că de pe 20 septembrie, în Transnistria s-a scumpit pâinea. E o situaţie previzibilă, pentru că, ştim cu toţii, seceta a afectat întreaga Moldovă şi nu numai Moldova. Această problemă însă e agravată de faptul că şi în Transnistria şi în Moldova se scumpeşte energia electrică, iar acest lucru se va răsfrînge asupra preţului principalelor produse. Nu este o noutate, de aceea cred că trebuie pur şi simplu să reuşim să ne adaptăm la aceste condiţii ale unui an dificil”.
Europa Liberă: Dnă Şelari, regiunea transnistreană suportă acum nu numai consecinţele secetei, dar se confruntă şi cu o gravă criză a bugetului. Ea este accentuată şi prin faptul că de la inceputul acestui an Federaţia Rusă a incetat sa mai acorde Transnistriei sprijin financiar. Drept urmare, 70 de procente din veniturile programate la buget au rămas fără acoperire financiară – deficitul bugetar a ajuns la 83 de milioane de dolari.
Nu demult, administraţia de la Tiraspol a anunţat că NU va putea conta pe sprijinul financiar al Rusiei nici în anul viitor. De aceea, în regim de urgenţă se caută noi surse de venituri. Au fost deja majorate, în cîteva rînduri, tarifele la serviciile comunale, au crescut substanţial impozitele. Cu toate acestea, datoriile la pensii şi salarii au crescu şi ele.
Săptămîna trecută, s-au făcut însă auzite mai multe opinii, inclusiv a ministrului industriei, care au pus la îndoială însăşi corectitudinea politicii economice şi bugetare promovate de autorităţi în toţi aceşti ani. Dnă Şelari, cum ar putea să evolueze mai departe lucrurile?
Galina Şelari: „În opinia mea, faptul că dezbaterile sînt atît de aprinse – şi în Sovietul suprem şi la nivelul administraţiei – vorbeşte despre faptul că în Transnistria, în sfîrşit, s-a înţeles un lucru – şi despre asta s-a anunţat şi la nivel oficial – că bugetul regiunii nu este echilibrat şi că nu poţi conta decît, în primul rînd, pe propriile forţe. Pe de altă parte, şi această poziţie a fost enunţată public, în premieră, la cel mai înalt nivel - deşi administraţia cred că îşi dădea foarte bine seama şi mai înainte de această situaţie şi anume că – Transnistria, astăzi, nu dispune de resurse interne suficiente. De aceea, cred că dezbaterile aprinse de la Tiraspol au legătură şi cu apelul recent al administraţiei prin care a cerut ajutorul comunităţii internaţionale. Pentru prima dată, un asemenea apel este adresat nu doar unei singure ţări, cum s-a procedat pînă acum, ci întregii comunităţi internaţionale. Cu alte cuvinte, în Transnistria a fost înţeleasă necesitatea unor contacte serioase, unor contacte motivate cu lumea exterioară, cu donatorii externi. De aceea, cred că şi comunitatea internaţională, în opinia mea, ar trebui să răspundă acestei solicitări”.
Europa Liberă: Dnă Şelari, în căutarea mijloacelor suplimentare la buget, autorităţile au majorat presiunea fiscală nu numai asupra industriei, dar şi asupra micilor întreprinzători. Micul business, cum i se mai spune, nu este o sursă importantă de venituri la buget, dar asigură, în schimb, cu locuri de muncă o bună parte a populaţiei. Să ascultăm acum opinia lui Anatolie Frunză, preşedintele Sindicatului indipendent al micilor antreprenori, pe care l-am întrebat cum s-a răsfrînt criza bugetară asupra acestui sector al economiei?
Anatolie Frunză: “Criza bugetară s-a răsfrînt destul de puternic asupra reprezentanţilor micului business, mai exact asupra celor care practică micul comerţ în bază de patentă. Lumea se plînge de faptul că au scăzut foarte mult vînzările. Oamenii pot să stea zile întregi şi să nu poată să vîndă nimic. La întrebarea ce se întîmplă? răspunsul e unul singur – lumea nu primşte salariul sau îl primesc cu mare întîrziere, de acea nu au bani să cheltuie. Oamenii cheltuie bani, în principal, doar pe produsele alimentare şi cele de primă necesitate”.
Anatolie Frunză spune că presiunea fiscală asupra micilor întreprinzători a crescut constant în ultimul an, iar acum a atins cote-limită: “Dacă mai ţinem cont şi de alte lucruri, situaţia e şi mai gravă. Arenda spaţiului comercial este extrem de scumpă – de la 15 dolari pînă la 25 de dolari pe metru pătrat. Mai mult, preţul chiriilor continuă să crească, deşi nici unul din stăpînii complexelor comerciale nu a motivat majorarea taxelor. Anul acesta, a fost şi o iniţiativă legislativă a preşedintelui de a majora cu 3 procente Taxa pe Valoarea Adăugată. Adică, marfa să se vîndă la un anumit preţ, iar cumpărătorul să plătească pe de asupra încă 3 procente din valoarea mărfii. Astăzi şi aşa practic nu avem vînzări, iar dacă se introduc şi astea 3 procente, în genere, e o catastrofă! Mai mult, prin aceeaşi iniţiativă legislativă se propune să se mărească de la 20 pînă la 80 la sută impozitul perceput din veniturile micilor antreprenori. Mulţi oameni spun că, în această situaţie, pur şi simplu vor trebui să-şi închidă afacerea, să vîndă totul şi să plece de aici. Prin urmare, criza bugetară i-a afectat foarte şi pe micii întreprinzători.“
Europa Liberă: Micul comerţ, spune Anatolie Frunză, a devenit singura sursă de existenţă pentru mii de oameni rămaşi cîndva fără un loc de muncă. Autorităţile nu le asigură acestora nici un fel de protecţie - socială sau medicală. Prin urmare, consideră el, aceşti oameni, care au scutit administraţia de povara mai multor plăţi sociale, ar trebui cel puţin să beneficieze de nişte facilităţi, inclusiv în relaţia lor cu autorităţile. Ce soluţii văd înşişi micii întreprinzători, l-am întrebat pe Anatolie Frunză.
Anatolie Frunză: “Eu cred că dacă va fi micşorată povara fiscală, vor creşte şi veniturile la buget. Pentru că oamenii vor fi interesanţi să lucreze, cum s-ar spune, cu actele în regulă şi NU cu o contabilitate dublă. Statul nu le-a dat nimic acestor oameni - nici un sprijin social sau medical. În schimb, ei trebuie să plătească sume imense la buget sub formă de impozite. După nişte calcule imcomplete, numai pentru procurarea patentei aceste sume se ridică la cîteva milioane de dolari.”
Aceasta a fost opinia liderului sindicatului independent al micilor antreprenori din Transnistria, Anatolie Frunză.
Doamnelor şi domnilor, ascultaţi emisiunea Dialoguri la Radio Europa Liberă, invitatul nostru este Galina Şelari, directorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme din RM. Dnă Şelari, ce soluţii, în opinia dumneavoastră, ar exista pentru depăşirea dificultăţilor prin care trece acum economia transnistreană?
Galina Şelari: „Factorul determinant pentru situaţia din Transnistria şi întreprinderile transnistrene în toţi aceşti ani a fost preţul foarte mic la gazele naturale. Este ceva ce recunosc şi mediul de afaceri şi autorităţile. Dar este absolut clar că lucrurile nu puteau dura aşa la nesfîrşit. Situaţia s-a schimbat. Iar acum ei trebuie să demonstreze că sînt competitivi prin alte mijloace. Totodată, realităţile de pe ambele maluri ale Nistrului ne vorbesc limpede că este nevoie, cel puţin pentru o perioadă, să fie delimitate clar problemele economice de cele politice şi să se încerce, în primul rînd, edificarea unor relaţii economice între cele două maluri. Eu nu văd o altă cale de atingere a unei creşteri economice stabile şi a bunăstării pe malul drept şi stîng ale Nistrului fără un spaţiu economic unic. Soluţiile politice ale acestei probleme le las pe seama specialiştilor din acest domeniu, dar ca economist cred că din punct de vedere al bunăstării economice, cele două maluri ale noastre se pot dezvolta în modul cel mai fericit, în modul cel mai reuşit - numai împreună”.
Aţi ascultat opinia invitatului emisiunii noastre, Dna Galina Şelari, directorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme din RM.
------------------------------------------
Săptămîna trecută, au continuat consultările dintre mediatorii în soluţionarea problemei transnistrene pentru reluarea negocierilor în format complet, întrerupte acum un an. Printre mediatori, cu statut de observator, se află şi Statele Unite, iar unul din experţii americani care urmăresc cu atenţie evoluţiile problemei este fostul ambasador american în RM, John Todd Stewart. Zilele trecute, el s-a aflat la Chişinău cu ocazia lansării unei cărţi despre Istoria Moldovei, Todd Stewart figurînd printre autorii acesteia. Corespondenta noastră, Valentina Ursu, a profitat de ocazie şi l-a întrebat despre soluţiile care, în opinia sa, ar scoate din impas negocierile în problema transnistreană.
John Todd Stewart: „Situaţia este o tragedie. Totul depinde de Moscova. Dar, fără îndoială, Transnistria are atenţia Statelor Unite şi Uniunii Europene, fiindcă la conferinţa ministerială a UE din acest an punctul principal a fost Transnistria şi a fost ceva nou.
Valentina Ursu:
Dle Stewart, modelul Kosovo poate fi un precedent pentru Transnistria?
John Todd Stewart: Cred că nu.
Valentina Ursu:
Dar dacă va insista Moscova, ar putea fi un tîrg între marile puteri?
John Todd Stewart: Moscova poate insista, dar nu este nici un precedent.
Valentina Ursu:
credeţi în şansele rezolvării problemei transnistrene?
John Todd Stewart: Da, fără îndoială, pentru că nu există conflicte între populaţia de pe cele 2 maluri ale Nistrului. Nu este ca în cazul altor conflicte. Este altceva aici. Dacă va fi progres în viitorul apropiat – eu nu ştiu.
Valentina Ursu:
Experţii susţin că cheia rezolvării conflictului e la Moscova. Washingtonul poate face presiuni asupra Kremlinului?
John Todd Stewart: Am avut multe convorbiri cu Moscova despre Transnistria şi despre alte conflicte îngheţate. OSCE este o organizaţie viabilă, dar nu poate face nimic fără ajutorul Rusiei şi toată lumea înţelege acest lucru. Viaţa este plină de surprize, după părerea mea. Am petrecut 3 ani la Moscova şi nimeni de acolo nu credea că URSS se va destrăma, dar asta s-a întîmplat”.
Fostul ambasador american la Chişinău, John Todd Stewart, răspunzînd întrebărilor Valentinei Ursu.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.