S-a deschis anul şcolar, iar comisia prezidenţială pentru analiza situaţiei învăţământului din România a dat verdictul: sistemul educaţional e prost. Transindex prezintă mai pe larg concluziile comisiei. Învăţământul nu e pur şi simplu la pământ, ci are patru hibe clar definite: este ineficient, nu corespunde cerinţelor, este discriminatoriu şi de proastă calitate.
Săptămâna, spune-se, începe cu o moţiune de cenzură. Aia veche, anunţată de liderul PSD, Mircea Geoană, puţin retuşată – anunţă Allgemeine Deutsche Zeitung.
Şansele ca moţiunea să fie votată sunt nule – declară deputatul UDMR, Márton Árpád, citat de Háromszék. De unde optimismul său ? Zice că-i cunoaşte prea bine pe colegii parlamentari din PSD, PD şi PLD. Trecerea moţiunii ar presupune disciplină nemaiîntâlnită din partea lor: ar trebui să fie cu toţii prezenţi la vot. Szabadság face scenarii pe tema moţiunii. Moţiunea de cenzură ar putea trece, spune editorialistul cotidianului. În acest caz, s-ar putea forma un guvern de tehnocraţi, care să pregătească alegerile anticipate. Dar nu-i exclusă nici formarea unui guvern PSD-PNL. Şi nici a unui cabinet PD-PLD. Iar, într-un scenariu mai fantezist, am putea vorbi şi despre refacerea Alianţei D.A. Fireşte, moţiunea poate şi pica. În acest caz, Cabinetul Tăriceanu îşi duce mandatul la bun sfârşit. Chiar dacă toţi membrii săi vor fi arestaţi, rând pe rând.
Új Magyar Szó analizează situaţia, concentrându-se pe PSD, mai exact, pe liderul formaţiunii, Mircea Geoană. Care, în opinia comentatorului, comite un mare păcat cu moţiunea lui: lasă partidul său la discreţia preşedintelui Băsescu. Şi nici măcar nu-şi dă seama că în tot jocul de-a demiterea Guvernului Tăriceanu, lui i s-a distribuit doar umilitorul rol de preş.
Krónika relatează despre recenta vizită a ministrului de externe, Adrian Cioroianu, la Budapesta. Unde ministrul român a declarat că problema autonomiei poate fi inclusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de guvern româno-ungare, dacă partea ungară o va cere. Editorialistul ziarului se întreabă: de ce lansează Cioroianu brusc astfel de propuneri împăciuitoare ? Şi oferă variante de răspuns: 1.
Copleşit de impresii, nu şi-a dat seama exact ce spune. 2.
S-a gândit că poate face liniştit această propunere, întrucât miniştrii de la Budapesta oricum nu vor să discute despre autonomie. 3.
Nu contează ce propuneri şi promisiuni face Cioroianu, căci la data întrunirii celor două guverne el oricum nu va mai fi ministru.
Hargita Népe revine, ca în fiecare an, la problema predării limbii maghiare în zonele locuite de ceangăi din Moldova. Şi prezintă cazul unui sat băcăuan, în care inspectoratul şcolar a avizat orele de limbă maghiară, mai mult, a repartizat şi un profesor. Însă, cu doar două zile înainte de începerea cursurilor, primarul şi preotul localităţii i-au căutat pe părinţii elevilor care solicitaseră introducerea orelor de maghiară şi i-au convins să-şi retragă semnătura de pe petiţii. Cazul din judeţul Bacău este comentat şi în Erdélyi Riport. Care remarcă tăcere deplină din partea liderilor UDMR.
Şi tot Erdélyi Riport publică un interviu cu analistul politic Bíró Béla, care vorbeşte despre UDMR şi adversarii săi, despre discuţiile lor şi imposibilitatea reconcilierii. Şi se plânge că nici unii, nici alţii nu ascultă niciodată de analişti. Deşi el, dar şi alţii, au prevestit eşecul discuţiilor cu mulţi ani înainte ca acestea să fi început.
Săptămâna, spune-se, începe cu o moţiune de cenzură. Aia veche, anunţată de liderul PSD, Mircea Geoană, puţin retuşată – anunţă Allgemeine Deutsche Zeitung.
Şansele ca moţiunea să fie votată sunt nule – declară deputatul UDMR, Márton Árpád, citat de Háromszék. De unde optimismul său ? Zice că-i cunoaşte prea bine pe colegii parlamentari din PSD, PD şi PLD. Trecerea moţiunii ar presupune disciplină nemaiîntâlnită din partea lor: ar trebui să fie cu toţii prezenţi la vot. Szabadság face scenarii pe tema moţiunii. Moţiunea de cenzură ar putea trece, spune editorialistul cotidianului. În acest caz, s-ar putea forma un guvern de tehnocraţi, care să pregătească alegerile anticipate. Dar nu-i exclusă nici formarea unui guvern PSD-PNL. Şi nici a unui cabinet PD-PLD. Iar, într-un scenariu mai fantezist, am putea vorbi şi despre refacerea Alianţei D.A. Fireşte, moţiunea poate şi pica. În acest caz, Cabinetul Tăriceanu îşi duce mandatul la bun sfârşit. Chiar dacă toţi membrii săi vor fi arestaţi, rând pe rând.
Új Magyar Szó analizează situaţia, concentrându-se pe PSD, mai exact, pe liderul formaţiunii, Mircea Geoană. Care, în opinia comentatorului, comite un mare păcat cu moţiunea lui: lasă partidul său la discreţia preşedintelui Băsescu. Şi nici măcar nu-şi dă seama că în tot jocul de-a demiterea Guvernului Tăriceanu, lui i s-a distribuit doar umilitorul rol de preş.
Krónika relatează despre recenta vizită a ministrului de externe, Adrian Cioroianu, la Budapesta. Unde ministrul român a declarat că problema autonomiei poate fi inclusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de guvern româno-ungare, dacă partea ungară o va cere. Editorialistul ziarului se întreabă: de ce lansează Cioroianu brusc astfel de propuneri împăciuitoare ? Şi oferă variante de răspuns: 1.
Copleşit de impresii, nu şi-a dat seama exact ce spune. 2.
S-a gândit că poate face liniştit această propunere, întrucât miniştrii de la Budapesta oricum nu vor să discute despre autonomie. 3.
Nu contează ce propuneri şi promisiuni face Cioroianu, căci la data întrunirii celor două guverne el oricum nu va mai fi ministru.
Hargita Népe revine, ca în fiecare an, la problema predării limbii maghiare în zonele locuite de ceangăi din Moldova. Şi prezintă cazul unui sat băcăuan, în care inspectoratul şcolar a avizat orele de limbă maghiară, mai mult, a repartizat şi un profesor. Însă, cu doar două zile înainte de începerea cursurilor, primarul şi preotul localităţii i-au căutat pe părinţii elevilor care solicitaseră introducerea orelor de maghiară şi i-au convins să-şi retragă semnătura de pe petiţii. Cazul din judeţul Bacău este comentat şi în Erdélyi Riport. Care remarcă tăcere deplină din partea liderilor UDMR.
Şi tot Erdélyi Riport publică un interviu cu analistul politic Bíró Béla, care vorbeşte despre UDMR şi adversarii săi, despre discuţiile lor şi imposibilitatea reconcilierii. Şi se plânge că nici unii, nici alţii nu ascultă niciodată de analişti. Deşi el, dar şi alţii, au prevestit eşecul discuţiilor cu mulţi ani înainte ca acestea să fi început.
