Linkuri accesibilitate

Noul an de învăţămînt în Transnistria; UE şi reglementarea conflictului transnistrean: subiectele emisiunii prezentate de Viorica Zaharia


Doamnelor si domnilor, buna ziua. La microfon, Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de Daniel Lachi :

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Saptamana trecuta, la punctul de control de la Bender, militia transnistreana a interzis trecerea unui automobil cu 900 de manuale de literatura romana destinat scolii nr.20 de la Tiraspol. Motivul invocat a fost faptul ca directorul scolii, care insotea lotul de carte, Ion Iovcev, nu avea permisiunea Ministerului transnistrean al Educatiei. Iovcev, la randul sau, se declara convins ca avea toate actele in regula. Masina cu carti a facut cale intoarsa spre Chisinau. Deocamdata nu se stie daca si cand vor putea ajunge manualele la scoala din Tiraspol. ---------------------------

La inceput de an scolar , peste tot se pune intrebarea daca scolile sint pregatite : daca sint aprovizionate cu manuale suficiente ? Pentru parinti se mai pune insa si problema acuta a costurilor. Relateaza corespondenta noastra Valentina Semionova : Cele mai mari probleme legate de aprovizionarea cu manuale le au, se pare, elevii celor 7 scoli din regiunea transnistreana ce studiaza dupa programele Ministerului Educatiei de la Chisinau, deoarece carti scrise cu grafie latina nu se comercializeaza in regiune si nici bibliotecile publice nu le pun la dispozitie. Iata ce ne-a spus unul din parintii elevilor scolii nr.19 de la Bender: "Carti cu grafie latina nu sunt nicaieri, am fost nevoiti sa mergem la Chisinau ca sa gasim abecedar. Eu cred ca e o problema care odata si odata va fi rezolvata".

Iata cum explica aceasta situatie responsabilul pentru relatii cu publicul al celei mai mari retele de librarii din Moldova “Pro Noi”, Liliana Anghel: "De ce nu ajung carti in Transnistria? Pentru ca trebuie platite taxe vamale care fac ca o carte sa coste dublu la Tiraspol, asa ca oamenii s-ar gandi de ce sa dau dublu acolo daca pot merge la Chisinau sa o cumpar de doua ori mai ieftin?...Ne gandim sa rezolvam problema construind, pana la sfarsitul acestui an, magazine de carti cu birotica etc in localitatile apropiate Transnistriei, cum ar fi Causeni si altele, ca sa poata oamenii din Transnistria sa cumpere de acolo".

Totusi, ne-a mai spus Liliana Anghel, directorii de scoli si profesorii scolilor romanesti din Transnistria incearca sa rezolve problema cumparand en-gros carti de la Chisinau pe care apoi le distribuie elevilor.

Cat priveste scolile cu predare in limba rusa si ucraineana din Transnistria, acestea primesc carti si manuale din Federatia Rusa si din Ucraina, in cadrul unui program al autoritatilor transnistrene si unor contracte incheiate cu editura din Rusia “Prosvescenie”.

Cu toate acestea, parintii se plang ca cheltuielile pentru arendarea manualelor, dar si pentru literatura suplimentara sunt destul de mari. Galina Dolghih, mama a doi copii din Bender: " Arendarea unui set de manuale pentru clasa a noua costa in acest an in jur de 50 de ruble. In plus, noi am cumparat o crestomatie la limba rusa pentru un trimestru, care costa 62 de ruble. In general, pentru manualele suplimentare necesare pentru un trimestru am dat 150 de ruble pentru doi copii. Astea-s doar suplimente la manual pentru un trimestru, dar atlasele, caietele speciale pe care le comanda in fiecare an invatatorii abia urmeaza sa le platim... Manualele de engleza tot costa foarte scump. Daca-ar fi sa fac un calcul, cam 250 de dolari la inceput de an am dat pentru manualele a doi copii. Dar la jumatatea anului de studii va mai trebui sa investim. De aceea e foarte greu". Parintii mai spun ca unele manuale pentru clasele mari mai sunt deficitare.

Pentru elevii din familii incomplete sau din familii cu multi copii unele manuale se dau gratis, pentru aceasta insa parintii sau tutorii trebuie sa aduca certificate de la autoritatile locale. Valentina Semionova, Bender, pentru Radio Europa Libera.

----------------------------------

Invitatul nostru de astazi este profesorul Universitatii de stat de la Tiraspol, Andrei Hropotinschi, care a participat la traducerea si editarea unor manuale pentru scolile moldovenesti din Transnistria. Dle Hropotinschi, programul centralizat “MANUAL” a reusit sa rezolve problema aprovizionarii scolilor cu manuale?

HROPOTINSCHI: Da, este un program centralizat numit MANUAL care din 2001 si pana in 2009 aloca din buget sume enorme , in fiecare an cam un million de ruble, chiar si un million si jumatate pe an s-a alocat pentru manual. Este un centru “Manual” la institutul de perfectionare a cadrelor care editeaza asemenea carti. Eu de ce stiu lucrul acesta pentru ca in cadrul acestui centru am editat déjŕ patru ani de zile revista pentru pedagogi Buletin pedagogic nistrean care apare de patru ori pe an….si totodata in calitate de traducatoral unor manuale, pentru ca la unele discipline – fizica, matematica, chimie, geografie se adopta standardele rusesti si sunt traduse aceste carti.

Multumesc d-ule profesor Hropotinschi.

Se pare ca bibliotecile din Transnistria nu pot oferi elevilor prea mult ajutor in privinta manualelor si cartilor noi, cel putin asa sustin bibliotecarii cu care au discutat corespondentii Europei Libere. Ei arata ca fondurile de carte contin in proportie de 90 la suta carti vechi, in limba rusa, editate prin anii 80 ai secolului trecut, fiind completate doar sporadic, cu cate unul-doua dictionare pe an. In discutia cu corespondenta europei libere Ecaterina Petrova, bibliotecarele din Bender nu au ocolit si problemele starii generale ale bibliotecilor si salilor de lectura. Discutia va este rezumata de Valeria Vitu:

Spuneti-ne cum se completeaza fondurile de carte? Voce 1. Din contul serviciilor cu plata pe care le prestam cititorilor. Voce 2. Cat priveste literatura moldoveneasca avem foarte putina, este foarte solicitata literatura cu alfabet latin dar noi nu o avem, copiii sunt nevoiti sa ia material in rusa, stau in sala de lectura si il traduc si astfel se pregatesc de ore. Suntem recunoscatoare administratiei orasului care ne aboneaza la publicatii periodice, in special din Rusia. Spuneti-ne daca in bibliotecile la care lucrati se intampla ca bibliotecarii sa paraseasca des locurile de munca? Nu, pentru ca avem o scoala pedagogica care pregateste specialisti, bibliotecari, ei lucreaza la noi si invata, in acelasi timp la fara frecventa. Si… continua sa lucreze. Se poate supravietui cu un salariu de bibliotecar astazi? Voce 1. Cu greu, dar pentru ca ne hranesc si platesc pentru apartament parintii, atunci pentru cheltuieli asa-zise “de buzunar” ne ajunge. Dar nu mai mult. Voce 2. Lucram nu pentru bani. Unii oameni au cate un hobby – unii colectioneaza marci postale, altii - masini, altii - case, iar hobby-ul nostru este sa mergem la serviciu, pentru ca la salariile pe care le primim noi, nu putem considera serviciul decat ca pe un hobby. Vedem ca in biblioteca Dvs nu demult s-a facut reparatie. Din ce fonduri? Voce 1. Cu puterile noastre si din salariile noastre am adunat si am facut reparatie. Am cumparat vopsea si cu mainile noastre am vopsit totul. Voce 2. Noi facem reparatie de unii singuri. L-as sfatui pe primarul orasului sa dea o mai mare atentie bibliotecilor. Pentru ca biblioteca pentru copii pune inceputul viitorului cititor matur. Si daca nu vom da azi copiilor ceea ce le trebuie ce fel de cititor va iesi din el mai tarziu? El pierde foarte mult. Dar ca sa-i atragem pe copii trebuie sa avem conditii si fond de carte in primul rand.

Le-ati ascultat pe cateva bibliotecare de la Bender intervievate de corespondenta noastra Elena Petrova. --------------------

Dle Andrei Hropotinschi, se resimte intr-adevar criza de carte recenta in Transnistria?

HROPOTINSCHI: "Intr-adevar asa a fost o perioada de timp, bibliotecile nu se prea completau, dar in privinta aceasta in ultimii 6-7 ani de zile s-a facut cat nu s-a facut nimic in Tiraspol. S-au mai pastrat din perioada sovietica anumite carti. Editam acuma manuale pentru toate clasele. Bunaoara, au fost editate de la clasa intai pana in clasa a 11-a, manuale de limba si literatura moldoveneasca. Clasicii au fost editati in editie aparte Eminescu, Creanga, Alecsandri, Hasdeu si se preconizeaza si acuma alti scriitori. As zice eu ca s-a miscat din loc. Asa ca la capitolul asta trebuie mai multa diplomatie, mai multa insistenta si se poate obtine ceea ce vrea omul, numai daca vrea".

Va multumesc, dle Hropotinschi.

Autoritatile de la Chisinau, sprijinite de reprezentantii mediatorilor internationali, spera sa poata relua in luna septembrie negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean. Ele au fost intrerupte acum mai bine de un an dupa ce partile au anuntat ca au epuizat toate propunerile de reglementare si nu s-a ajuns la un compromis.

Planul de actiuni Uniunea Europeana – Republica Moldova, care contine un compartiment aparte referitor la reglementarea crizei transnistrene expira peste doua luni, iar unii observatori considera ca progrese in aceasta privinta nu prea au fost inregistrate. Intr-un interviu acordat Europei Libere. reprezentantul Uniunii Europene la Chisinau, Kalman Misjei, a declarat ca membri comunitatii internationale sprijina in continuare rezolvarea conflictului prin reunificarea Moldovei. O eventuala abandonare a acestui teritoriu de catre Chisinau, a mai declarat Misjei, ar fi considerata de comunitatea internationala drept „o solutie proasta si contraproductiva pentru securitatea regionala”.

Kalman Misjei: UE are o poziţie foarte clară asupra căreia au convenit statele-membre în documente adoptate de-a lungul anilor şi ea se rezumă la aceea că existenţa formaţiunii pe malul stâng al Nistrului este ilegală. Nicio ţară nu recunoaşte Transnistria ca entitate statală separată şi calea de mai departe presupune reunificarea paşnică a ţării pe baza respectării diferitor interese în cadrul Moldovei, inclusiv a regiunii sale nistrene, precum şi ale altor mediatori şi observatori internaţionali. Noi considerăm că acest conflicte se numară printre cele uşor rezolvabile. Fructul acesta atârnă destul de jos, şi aşa după cum am accentuat, dar şi înaltul reprezentant Javier Solana, noi chemăm partenerii noşti în soluţionarea conflictului, în special Federaţia Rusă, cu care avem convorbiri frecvente, să conştinetizăm că există posibilitate de câştig pentru ambele părţi. Unul din motivele faptului că Moldova este cea mai săracă ţară din Europa este exact existenţa acestui conflict. Noi credem că transnistrenii pot şi trebuie să se simtă confortabil din perspectiva asigurată de o largă autonomie şi descentralizare, într-un stat moldovenesc după soluţionarea conflictului. Aceste idei se află pe masa de negocieri. Regiunea nistreană a Moldovei este la fel de pauperizată ca întreaga Moldovă, deşi în trecut s-a bucurat de o industrie viguroasă, dar acum e clar că suferă atât oamenii, cât şi afacerile din Transnistria din cauza situaţiei actuale. Nu există disensiuni religioase între malul drept şi malul stâng, nu există conflicte intretnice majore. Cred că este foarte important ca în această toamnă să se ajungă la elaborarea unor propuneri concrete.

:Solicitat sa comenteze opiniile unor politicieni potrivit carora Transnsitria ar trebui abandonata pentru ca Moldova sa poata accede mai usor in Uniunea Europeana, reprezentantul Uniunii europene , Kalman Misjei a raspuns:

Kalman Misjei: "Eu într-adevăr nu aş dori să se renunţe la Transnistria pentru ca abandonarea ar fi foarte cotnraprouctivă pentru securitatea regională şi o soluţie proastă pentru un stat deja fragmentat. Nu, în mod sigur avem nevoie de o unificare paşnică, de toleranţă în faza post-conflict, o largă autonomie regională, un stat descentralizat, dar un stat descentralizat care să aibă capacităţi solide de luare a deciziilor în domeniile în care sunt necesare decizii la nivel central. O armonie foarte bine echilibrată între descentralizare, autonomie regională în special pentru Transnistria, şi în acelaşi timp capabilitate operaţională pentru Guvernul central. Mai există şi o dezbatere oarecum sterilă despre noţiunile de stat unitar şi stat federal. Experienţa europeană – şi nu numai -- ne arată că poţi numi un stat federal, dar acesta să fie centralizat şi vice-versa poţi să spui că un stat este unitar, dar să ai mecanisme foarte descentralizate. Deci, este important cum ar veni să detectezi diavolul din detalii, să treci în revista – una câte una – toate funcţiile statului şi să se cadă de acord – cu ajutorul mediatorilor şi observatorilor – asupra unei formule corectă care să poată elimina temerile transnistrenilor legate de etapa de după soluţionare, dar în acelaşi timp să îmbunănăţească sau să menţină buna funcţionare a statul central, pentru că avem nevoie de stat efiecient care să asigure o dezvoltare economică rapidă a statului unificat. Şi încă un lucru important: cu siguranţă un stat unificat poate conta pe susţinerea, inclusiv financiară, a actualilor mediatori şi observatori. Comunitatea internaţionala doreşte să susţină acest stat unificat, iar prin misiunea sa de monitorizare va uşura parcurgerea drumului spre o Moldovă unificată cu adevărat, care indubitabil va fi complexă."

L-ati ascultat pe reprezentantul Uniunii Europene la Chisinau, Kalman Misjei, intr-un interviu realizat de colegul nostru Vasile Botnaru. Aici incheiem emisiunea de astazi. Va reamintesc ca ati ascultat Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Libera. Sunt Viorica Zaharia, va mulţumesc pentru atenţie şi va urez o saptamana reusita.
XS
SM
MD
LG