Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.
Ştiri:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Departamentul de Stat de la Washington a condamnat ceea ce un purtător de cuvânt a numit „atacul rusesc cu rachetă” asupra Georgiei. Incidentul petrecut luni a fost deplâns şi de Daniel Fried, un diplomat american de rang înalt, într-o declaraţie făcută Europei Libere. El a spus că Statele Unite au posibile dovezi că a existat o incursiune aeriană rusească pe teritoriul Goergiei, dar a îndemnat Rusia şi Georgia să coopereze în elucidarea cazului. Georgia a numit incidentul de luni „agresiune”, dar Rusia neagă că ar fi avut vreun amestec.
Ambasada americană de la Minsk a anunţat că a fost extinsă lista oficialităţilor beloruse cărora le este interzisă intrarea în Statele Unite. Autorităţile beloruse au spus că vor lua măsuri de răspuns “adecvate”. Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus deja restricţii de circulaţie unui număr de aproximativ 40 de demnitari beloruşi, pe motivul încălcării drepturilor omului în Belarus şi fraudării alegerilor prezidenţiale din 2006, când preşedinte a fost reales Aleksandr Lukashenka.
Republica Moldova a cerut ajutorul donatorilor externi pentru depăşirea efectelor secetei, care a produs pagube estimate de ea la 1 miliard de dolari. Premierul Tarlev a anunţat că mai multe ţări, între care Grecia, Lituania, Rusia, Belarus, Statele Unite, Marea Britanie sînt gata să ofere ajutor alimentar Moldovei. El a precizat că Chişinăul este dispus să împartă aceste ajutoare şi cu locuitorii regiunii transnistrene:“În caz de va fi apelul organelor publice locale din regiunea transnistreană, al organizaţiilor neguvernamentale sau al populaţiei, noi sîntem disponibili de a elabora mecanismul de distribuire”.
Premierul israelian Ehud Olmert a declarat că doreşte înfiinţarea unui stat palestinian alături de Israel “cât mai curând posibili”. El a făcut declaraţia la întrevederea de luni cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, în oraşul Jericho din Cisiordania. Ambele părţi au spus că vor avea mai multe întâlniri înaintea unei conferinţe internaţionale pe tema statalităţii palestiniene, care va avea loc la iniţiativa Statelor Unite anul acesta.
Departamentul de Stat american şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia presei şi drepturilor omului din Azerbaijan. Într-o declaraţie a Departamentului de Stat sevspune că aceste probleme au fost discutate vineri cu ministrul azer de Externe, Elmar Mammadyarov. Şapte jurnalişti au fost întemniţaţi în Azerbaijan în ultimul an. Organizaţiile de apărare a jurnaliştilor spun că autorităţile se folosesc de prevederile legale despre defăimare şi calomnie pentru a-i pedepsi pe jurnaliştii incomozi.
În Portugalia a intrat în vigoare o noua lege în domeniul imigraţiei, care prevede un sistem de vize temporare pentru cetăţenii din afara Uniunii Europene. Legea le dă posibilitate muncitorilor din străinătate să se înscrie pe internet la bursa muncii din Portugalia. În felul acesta, angajatorii portughezi pot intra în contact cu muncitorii străini şi pot începe procedura obţinerii vizei de muncă pentru cei selectaţi.
----------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Natalia Scurtul, redactor la ziarul Profsoiuznye Vesti. Dnă Scurtul, care din evenimentele săptămânii trecute vi se pare mai importante?
Natalia SCURTUL: „Discuţiile despre scumpirea tarifelor la serviciile comunale au continuat şi săptămîna trecută. Autorităţile au anunţat majorarea tarifelor de la 1 august în medie cu 24 la sută. Este o creştere substanaţială. Lumea e îngrijorată. Multe familii, în această perioadă îşi pregătesc copiii de începutul anului şcolar şi asta implică totuşi nişte cheltuieli. Deci, lumea e îngrijorată, iar ştirea despre majorarea tarifelor este aprins discutată atît la Tiraspol cît şi în alte oraşe ale regiunii transnistrene”.
Europa Liberă: Cît de substanţială e această majorare, dacă o raportăm la, să zicem, minimul de existenţă?
Natalia SCURTUL: „Este greu de spus în ce măsură această majorare este sau nu pe buzunarul majorităţii populaţiei, dar un lucru este cert – ea va lovi dureros în bugetul fiecărei familii. Anul acesta s-a întîmplat să fie secetă. Preţurile produselor alimentare au crescut brusc, la unele produse chiar s-au dublat. De aceea, majorarea tarifelor se va răsfrînge foarte negativ asupra bugetului familiilor, mai ales ale celor cu venituri medii, care abia de se ridică la nivelul minimului de existenţă. Oficial, minimul de existenţă pentru o singură persoană în luna iunie era de 547 de ruble. În iulie acest indicator probabil a crescut, dar salariile, din păcate nu ating acest nivel. Salariul mediu pe economie e de aproape 100 de dolari – este foarte puţin, mai ales pentru famiile cu 2-3 copii, nu mai spun de familiile cu mulţi copii”.
Europa Liberă: .... de fapt, coşul minim de consum în Transnistria, calculat pentru o persoană adultă, e mai mare de 100 de dolari, aşa spun datele oficiale, iar un salariu ce depăşeşte coşul minim de consum - îl au numai 40 la sută din populaţie.
Ultima dată, serviciile comunale s-au majorat în Transnistria în luna mai. Creşterea a fost atunci, în medie, de o treime. Acum, creşterea e cam tot de o treime. Mai mult, s-a scumpit şi energia electrică, în ciuda promisiunilor date de autorităţi că acest lucru nu se va întîmpla.
Dnă Scurtul, dacă ne luăm după statistici, observăm, pe de o parte, o înrăutăţire a nivelului de trai al populaţiei, o creştere substanţială a poverii fiscale asupra businessului mic şi mijlociu, inclusiv prin majorarea recentă a plăţilor de arendă. Pe de altă parte, datele statistice arată o creştere record a producţiei industriale – 63 la sută numai în ultimul trimestru, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Veniturile la buget sînt şi ele într-o creştere spectaculoasă. Cum se poate explica aceste discrepanţe ?
Natalia SCURTUL: „În primul rînd, vreau să mă refer la cele 63 de procente. Cred că acest indicator foarte înalt NU reflectă situaţia reală, pentru că anul trecut mai multe întreprinderi nu au activat. Anul acesta, ele au lucrat mai bine, de aici şi indicii foarte buni. Probabil, veniturile la buget nu sînt suficiente să acopere acele cheltuieli, stabilite la adoptarea bugetului. Bugetul a fost calculat ţinîndu-se cont de sprijinul financiar al Rusiei, dar, acest ajutor n-a venit. N-aş spune că e o criză bugetară, dar există mari probleme cu acoperirea părţii de cheltuieli a bugetului. De ce se majorează tarifele şi creşte presiunea fiscală asupra agenţilor economici? Probabil, autorităţile NU au o strategie foarte clară de depăşire a problemelor bugetare. Pe de altă parte, populaţia, mediul de afaceri, nu e în stare să suporte presiuni fiscale atît de mari. După părerea mea, o soluţie ar fi liberalizarea businessului mic şi mijlociu, fără sporirea presiunii fiscale. Această soluţie de depăşire a crizelor a fost aplicată cu succes în mai multe ţări, care astăzi au indici destul de înalţi de dezvoltare economică”.
-----------------------------------------
După o pauză mai îndelungată, săptămîna trecută şi chiar un pic mai devreme, s-a reluat procesul consultărilor, la nivel de reprezentanţi ai ţărilor mediatoare şi ai observatorilor în soluţionarea problemei transnistrene.
Mai întîi, la Chişinău şi Tiraspol s-a aflat în vizită ambasadorul cu misiuni speciale al Federaţiei Ruse, Valeri Nesteruşkin, care a discutat, între altele, perspectiva reluării negocierilor în format complet – 5 plus 2.
Vizita lui Nesteruşkin a fost urmată de cea a reprezentantului Statelor Unite la negocieri, David Kramer. Din comunicatele oficiale, s-a putut înţelege că la discuţiile purtate cu oficialităţi de la Chişinău, David Kramer a lansat din nou îndemnul pentru reluarea negocierilor, de evacuare a trupelor rusesti si înlocuirea actualelor «căşti albastre» cu un alt gen de pacificatori.
Europa Liberă a reuşit să obţină un interviu în exlusivitate cu reprezentantul american la negocieri. Iar în legătură cu aceste mesaje, lansate în permanenţă, l-am întrebat dacă nu s-ar putea ca mesagerul, în special domnul David Kramer, să fie într-o situaţie jenantă sau chiar ridicolă, pentru că nu este ascultat, nu este auzit ?
David Kramer : „Principiile pe care tocmai le-ati enumerat si anume reluarea negocierilor in formatul « 5 plus 2 », retragerea trupelor rusesti si internationalizarea fortelor pacificatoare, sunt principii importante ale politicii Statelor Unite si merita sa fie repetate. De fapt, mi-as face griji daca dimpotriva aceste principii nu ar fi reiterate iar si iar, astfel incat oamenii la un moment dat sa fi interpretat tacerea ca o schimbare de pozitie. La aceasta lista de principii as insista sa mai adaug identificarea unei solutii pentru conflictul transnsitrean care ar respecta suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova ; si promovarea reformelor economice si democratice in intreaga regiune. Noi acompaniem principiile noastre si retorica prin care le promovam cu actiuni concrete prin care incercam sa angajam cat mai larg populatia din Transnistria. Pentru ca noi niciodată nu am avut probleme cu oamenii care locuiesc in partea transnistreana a Moldovei. De fapt Statele Unite sunt un prieten al oamenilor care locuiesc acolo. Iar ambasadorul American Michael Kirby si intregul personal al misiunii diploamtice de la Chisinau reprezinta Statele Unite pentru intreaga Moldova. Prin urmare, chiar daca nu s-au purtat negocieri in formatul “5 plus 2” din februarie 2006, este extrem de important sa vorbim despre principiile solutionarii conflictului transnistean, la fel este important sa revenim la aceste principii sprijinindu-le cu actiuni ce pot fi intreprinse si tinute sub control”.
Europa Liberă : L-am întrebat pe David Kramer dacă decizia Rusiei de a-şi suspenda participarea la principalul acord privind controlul armelor pe continentul european, tratatul FACE, a complicat sau nu dialogul cu Moscova pe marginea regelementarii transnistriene?
Kramer : "Rusia a anuntat intentia de a suspenda participarea sa la Tratatul FACE si daca nimic nu intervine intre timp aceasta suspendare va intra in vigoare in luna decembrie. Noi am avut o intrevedere cu oficialitati rusesti in ziua de marti la Washington, intrevedere la care am participat si eu. Noi ne-am exprimat speranta ca Rusia va ramane in cadrul Tratatului. De asemenea noi ne-am reafirmat angajamentul de a ratifica Tratatul adaptat FACE. Dra de asemenea am spus clar ca ratificarea de catre Statele Unite si aliatii nostri din cadrul NATO este posibila doar in cazul in care Rusia isi va onora angajamentele asumate la Istambul in anul 1999. Am reiterat dorinta noastra de a fi creativi in abordarea noastra si de a ajuta Rusia, inclusiv prin ideea discutata anterior si anume internationalizarea fortelor pacificatoare. Noi de buna seama credem ca indeplinirea angajamentelor asumate la Istambul va facilita solutionarea problemei transnistriene. Si consideram ca acesti doi factori sunt interconectati foarte strans. De acea noi incercam sa facem tot posibilul pentru a mentine Rusia in Tratatul FACE, pentru a o determina sa-si indeplineasca angajamentele asumate in anul 1999. Angajamente care apropo, prevad nu doar evacuarea din Moldova a trupelor rusesti dar si evacuarea munitiilor de la depozitele din Cobasna. Daca vom inregistra progrese in realizarea acestor doua obiective, atunci cred ca vom putea obtine schimbari si in ceea ce priveste identifiarea unei solutii pentru reglementarea transnsitreana. Cred ca e prea devereme sa spunem daca acum sarcina noastra este mai dificila decat a fost ceva mai inainte. Ea nu a fost foarte lesne de indeplinit nici inainte. Dar consider ca Statele Unite impreuna cu aliatii ei dar si cu Moldova, ar putea reusi. Si speram ca vom lucra intr-un spirit cooperant cu colegii nostri din Rusia la acest subiect”.
------------------------------------------------------
“Muzică pentru Pace” – acesta a fost genericul celei de a 2-a ediţii a festivalului de muzică rock Vadul lui Woodstock, festival ce a avut loc la sfîrşitul săptămînii trecute pe plaja de la Vadul-lui-Vodă.
Sub acest generic pacifist au evoluat aproape 20 de formaţii de muzică de pe ambele maluri ale Nistrului – mai mult sau mai puţin cunoscute - dar şi din alte ţări. Ideea festivalului o sugerează însăşi denumirea lui, care face referire la celebrul festival de la Woodstock, din 1969, din Statele Unite, devenit un simbol al promovării păcii prin muzică rock.
Sergiu Ostaf, de la organizaţia neguveramentală CREDO, unul din organizatorii festivalului Vadul lui Woodstok: „Muzica oferă o oportunitate deosebită de a apropia oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Asta e în primul rînd. În al doilea rînd, noi credem că muzica, de fapt, este un fenomen ancorat în realităţile societăţii. Asta au demonstrat-o mai multe festivaluri – Woodstock este un exemplu elocvent în acest sens, cînd muzicienii au promovat un mesaj contra războiului, pentru pace şi a existat un răspuns social faţă de problemele cu care se confrunta societatea la timpul respectiv. La fel şi în Moldova, noi credem foarte mult în aceea că muzica are o legătură puternică cu realităţile sociale. Şi atuni, prin acest festival noi încercăm să impulsionăm un rol important al muzicii, al oamenilor de cultură în încetăţenirea mai clară şi mai consistentă a comunicării între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului”.
În paralel cu festivalul s-a produs şi o sesiune de discuţii despre promovarea prin muzică a tematicii sociale, dar mai ales despre ce se poate face pentru a sprijini o nouă generaţie de muzicieni, mai responsabilă faţă de problemele societăţii.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Moderatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă şi săptămîna viitoare, pe aceeaşi frecvenţă, la 15 minute de dialog, aici, la Radio Europa Liberă.
Ştiri:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Departamentul de Stat de la Washington a condamnat ceea ce un purtător de cuvânt a numit „atacul rusesc cu rachetă” asupra Georgiei. Incidentul petrecut luni a fost deplâns şi de Daniel Fried, un diplomat american de rang înalt, într-o declaraţie făcută Europei Libere. El a spus că Statele Unite au posibile dovezi că a existat o incursiune aeriană rusească pe teritoriul Goergiei, dar a îndemnat Rusia şi Georgia să coopereze în elucidarea cazului. Georgia a numit incidentul de luni „agresiune”, dar Rusia neagă că ar fi avut vreun amestec.
Ambasada americană de la Minsk a anunţat că a fost extinsă lista oficialităţilor beloruse cărora le este interzisă intrarea în Statele Unite. Autorităţile beloruse au spus că vor lua măsuri de răspuns “adecvate”. Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus deja restricţii de circulaţie unui număr de aproximativ 40 de demnitari beloruşi, pe motivul încălcării drepturilor omului în Belarus şi fraudării alegerilor prezidenţiale din 2006, când preşedinte a fost reales Aleksandr Lukashenka.
Republica Moldova a cerut ajutorul donatorilor externi pentru depăşirea efectelor secetei, care a produs pagube estimate de ea la 1 miliard de dolari. Premierul Tarlev a anunţat că mai multe ţări, între care Grecia, Lituania, Rusia, Belarus, Statele Unite, Marea Britanie sînt gata să ofere ajutor alimentar Moldovei. El a precizat că Chişinăul este dispus să împartă aceste ajutoare şi cu locuitorii regiunii transnistrene:“În caz de va fi apelul organelor publice locale din regiunea transnistreană, al organizaţiilor neguvernamentale sau al populaţiei, noi sîntem disponibili de a elabora mecanismul de distribuire”.
Premierul israelian Ehud Olmert a declarat că doreşte înfiinţarea unui stat palestinian alături de Israel “cât mai curând posibili”. El a făcut declaraţia la întrevederea de luni cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, în oraşul Jericho din Cisiordania. Ambele părţi au spus că vor avea mai multe întâlniri înaintea unei conferinţe internaţionale pe tema statalităţii palestiniene, care va avea loc la iniţiativa Statelor Unite anul acesta.
Departamentul de Stat american şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia presei şi drepturilor omului din Azerbaijan. Într-o declaraţie a Departamentului de Stat sevspune că aceste probleme au fost discutate vineri cu ministrul azer de Externe, Elmar Mammadyarov. Şapte jurnalişti au fost întemniţaţi în Azerbaijan în ultimul an. Organizaţiile de apărare a jurnaliştilor spun că autorităţile se folosesc de prevederile legale despre defăimare şi calomnie pentru a-i pedepsi pe jurnaliştii incomozi.
În Portugalia a intrat în vigoare o noua lege în domeniul imigraţiei, care prevede un sistem de vize temporare pentru cetăţenii din afara Uniunii Europene. Legea le dă posibilitate muncitorilor din străinătate să se înscrie pe internet la bursa muncii din Portugalia. În felul acesta, angajatorii portughezi pot intra în contact cu muncitorii străini şi pot începe procedura obţinerii vizei de muncă pentru cei selectaţi.
----------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Natalia Scurtul, redactor la ziarul Profsoiuznye Vesti. Dnă Scurtul, care din evenimentele săptămânii trecute vi se pare mai importante?
Natalia SCURTUL: „Discuţiile despre scumpirea tarifelor la serviciile comunale au continuat şi săptămîna trecută. Autorităţile au anunţat majorarea tarifelor de la 1 august în medie cu 24 la sută. Este o creştere substanaţială. Lumea e îngrijorată. Multe familii, în această perioadă îşi pregătesc copiii de începutul anului şcolar şi asta implică totuşi nişte cheltuieli. Deci, lumea e îngrijorată, iar ştirea despre majorarea tarifelor este aprins discutată atît la Tiraspol cît şi în alte oraşe ale regiunii transnistrene”.
Europa Liberă: Cît de substanţială e această majorare, dacă o raportăm la, să zicem, minimul de existenţă?
Natalia SCURTUL: „Este greu de spus în ce măsură această majorare este sau nu pe buzunarul majorităţii populaţiei, dar un lucru este cert – ea va lovi dureros în bugetul fiecărei familii. Anul acesta s-a întîmplat să fie secetă. Preţurile produselor alimentare au crescut brusc, la unele produse chiar s-au dublat. De aceea, majorarea tarifelor se va răsfrînge foarte negativ asupra bugetului familiilor, mai ales ale celor cu venituri medii, care abia de se ridică la nivelul minimului de existenţă. Oficial, minimul de existenţă pentru o singură persoană în luna iunie era de 547 de ruble. În iulie acest indicator probabil a crescut, dar salariile, din păcate nu ating acest nivel. Salariul mediu pe economie e de aproape 100 de dolari – este foarte puţin, mai ales pentru famiile cu 2-3 copii, nu mai spun de familiile cu mulţi copii”.
Europa Liberă: .... de fapt, coşul minim de consum în Transnistria, calculat pentru o persoană adultă, e mai mare de 100 de dolari, aşa spun datele oficiale, iar un salariu ce depăşeşte coşul minim de consum - îl au numai 40 la sută din populaţie.
Ultima dată, serviciile comunale s-au majorat în Transnistria în luna mai. Creşterea a fost atunci, în medie, de o treime. Acum, creşterea e cam tot de o treime. Mai mult, s-a scumpit şi energia electrică, în ciuda promisiunilor date de autorităţi că acest lucru nu se va întîmpla.
Dnă Scurtul, dacă ne luăm după statistici, observăm, pe de o parte, o înrăutăţire a nivelului de trai al populaţiei, o creştere substanţială a poverii fiscale asupra businessului mic şi mijlociu, inclusiv prin majorarea recentă a plăţilor de arendă. Pe de altă parte, datele statistice arată o creştere record a producţiei industriale – 63 la sută numai în ultimul trimestru, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Veniturile la buget sînt şi ele într-o creştere spectaculoasă. Cum se poate explica aceste discrepanţe ?
Natalia SCURTUL: „În primul rînd, vreau să mă refer la cele 63 de procente. Cred că acest indicator foarte înalt NU reflectă situaţia reală, pentru că anul trecut mai multe întreprinderi nu au activat. Anul acesta, ele au lucrat mai bine, de aici şi indicii foarte buni. Probabil, veniturile la buget nu sînt suficiente să acopere acele cheltuieli, stabilite la adoptarea bugetului. Bugetul a fost calculat ţinîndu-se cont de sprijinul financiar al Rusiei, dar, acest ajutor n-a venit. N-aş spune că e o criză bugetară, dar există mari probleme cu acoperirea părţii de cheltuieli a bugetului. De ce se majorează tarifele şi creşte presiunea fiscală asupra agenţilor economici? Probabil, autorităţile NU au o strategie foarte clară de depăşire a problemelor bugetare. Pe de altă parte, populaţia, mediul de afaceri, nu e în stare să suporte presiuni fiscale atît de mari. După părerea mea, o soluţie ar fi liberalizarea businessului mic şi mijlociu, fără sporirea presiunii fiscale. Această soluţie de depăşire a crizelor a fost aplicată cu succes în mai multe ţări, care astăzi au indici destul de înalţi de dezvoltare economică”.
-----------------------------------------
După o pauză mai îndelungată, săptămîna trecută şi chiar un pic mai devreme, s-a reluat procesul consultărilor, la nivel de reprezentanţi ai ţărilor mediatoare şi ai observatorilor în soluţionarea problemei transnistrene.
Mai întîi, la Chişinău şi Tiraspol s-a aflat în vizită ambasadorul cu misiuni speciale al Federaţiei Ruse, Valeri Nesteruşkin, care a discutat, între altele, perspectiva reluării negocierilor în format complet – 5 plus 2.
Vizita lui Nesteruşkin a fost urmată de cea a reprezentantului Statelor Unite la negocieri, David Kramer. Din comunicatele oficiale, s-a putut înţelege că la discuţiile purtate cu oficialităţi de la Chişinău, David Kramer a lansat din nou îndemnul pentru reluarea negocierilor, de evacuare a trupelor rusesti si înlocuirea actualelor «căşti albastre» cu un alt gen de pacificatori.
Europa Liberă a reuşit să obţină un interviu în exlusivitate cu reprezentantul american la negocieri. Iar în legătură cu aceste mesaje, lansate în permanenţă, l-am întrebat dacă nu s-ar putea ca mesagerul, în special domnul David Kramer, să fie într-o situaţie jenantă sau chiar ridicolă, pentru că nu este ascultat, nu este auzit ?
David Kramer : „Principiile pe care tocmai le-ati enumerat si anume reluarea negocierilor in formatul « 5 plus 2 », retragerea trupelor rusesti si internationalizarea fortelor pacificatoare, sunt principii importante ale politicii Statelor Unite si merita sa fie repetate. De fapt, mi-as face griji daca dimpotriva aceste principii nu ar fi reiterate iar si iar, astfel incat oamenii la un moment dat sa fi interpretat tacerea ca o schimbare de pozitie. La aceasta lista de principii as insista sa mai adaug identificarea unei solutii pentru conflictul transnsitrean care ar respecta suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova ; si promovarea reformelor economice si democratice in intreaga regiune. Noi acompaniem principiile noastre si retorica prin care le promovam cu actiuni concrete prin care incercam sa angajam cat mai larg populatia din Transnistria. Pentru ca noi niciodată nu am avut probleme cu oamenii care locuiesc in partea transnistreana a Moldovei. De fapt Statele Unite sunt un prieten al oamenilor care locuiesc acolo. Iar ambasadorul American Michael Kirby si intregul personal al misiunii diploamtice de la Chisinau reprezinta Statele Unite pentru intreaga Moldova. Prin urmare, chiar daca nu s-au purtat negocieri in formatul “5 plus 2” din februarie 2006, este extrem de important sa vorbim despre principiile solutionarii conflictului transnistean, la fel este important sa revenim la aceste principii sprijinindu-le cu actiuni ce pot fi intreprinse si tinute sub control”.
Europa Liberă : L-am întrebat pe David Kramer dacă decizia Rusiei de a-şi suspenda participarea la principalul acord privind controlul armelor pe continentul european, tratatul FACE, a complicat sau nu dialogul cu Moscova pe marginea regelementarii transnistriene?
Kramer : "Rusia a anuntat intentia de a suspenda participarea sa la Tratatul FACE si daca nimic nu intervine intre timp aceasta suspendare va intra in vigoare in luna decembrie. Noi am avut o intrevedere cu oficialitati rusesti in ziua de marti la Washington, intrevedere la care am participat si eu. Noi ne-am exprimat speranta ca Rusia va ramane in cadrul Tratatului. De asemenea noi ne-am reafirmat angajamentul de a ratifica Tratatul adaptat FACE. Dra de asemenea am spus clar ca ratificarea de catre Statele Unite si aliatii nostri din cadrul NATO este posibila doar in cazul in care Rusia isi va onora angajamentele asumate la Istambul in anul 1999. Am reiterat dorinta noastra de a fi creativi in abordarea noastra si de a ajuta Rusia, inclusiv prin ideea discutata anterior si anume internationalizarea fortelor pacificatoare. Noi de buna seama credem ca indeplinirea angajamentelor asumate la Istambul va facilita solutionarea problemei transnistriene. Si consideram ca acesti doi factori sunt interconectati foarte strans. De acea noi incercam sa facem tot posibilul pentru a mentine Rusia in Tratatul FACE, pentru a o determina sa-si indeplineasca angajamentele asumate in anul 1999. Angajamente care apropo, prevad nu doar evacuarea din Moldova a trupelor rusesti dar si evacuarea munitiilor de la depozitele din Cobasna. Daca vom inregistra progrese in realizarea acestor doua obiective, atunci cred ca vom putea obtine schimbari si in ceea ce priveste identifiarea unei solutii pentru reglementarea transnsitreana. Cred ca e prea devereme sa spunem daca acum sarcina noastra este mai dificila decat a fost ceva mai inainte. Ea nu a fost foarte lesne de indeplinit nici inainte. Dar consider ca Statele Unite impreuna cu aliatii ei dar si cu Moldova, ar putea reusi. Si speram ca vom lucra intr-un spirit cooperant cu colegii nostri din Rusia la acest subiect”.
------------------------------------------------------
“Muzică pentru Pace” – acesta a fost genericul celei de a 2-a ediţii a festivalului de muzică rock Vadul lui Woodstock, festival ce a avut loc la sfîrşitul săptămînii trecute pe plaja de la Vadul-lui-Vodă.
Sub acest generic pacifist au evoluat aproape 20 de formaţii de muzică de pe ambele maluri ale Nistrului – mai mult sau mai puţin cunoscute - dar şi din alte ţări. Ideea festivalului o sugerează însăşi denumirea lui, care face referire la celebrul festival de la Woodstock, din 1969, din Statele Unite, devenit un simbol al promovării păcii prin muzică rock.
Sergiu Ostaf, de la organizaţia neguveramentală CREDO, unul din organizatorii festivalului Vadul lui Woodstok: „Muzica oferă o oportunitate deosebită de a apropia oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Asta e în primul rînd. În al doilea rînd, noi credem că muzica, de fapt, este un fenomen ancorat în realităţile societăţii. Asta au demonstrat-o mai multe festivaluri – Woodstock este un exemplu elocvent în acest sens, cînd muzicienii au promovat un mesaj contra războiului, pentru pace şi a existat un răspuns social faţă de problemele cu care se confrunta societatea la timpul respectiv. La fel şi în Moldova, noi credem foarte mult în aceea că muzica are o legătură puternică cu realităţile sociale. Şi atuni, prin acest festival noi încercăm să impulsionăm un rol important al muzicii, al oamenilor de cultură în încetăţenirea mai clară şi mai consistentă a comunicării între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului”.
În paralel cu festivalul s-a produs şi o sesiune de discuţii despre promovarea prin muzică a tematicii sociale, dar mai ales despre ce se poate face pentru a sprijini o nouă generaţie de muzicieni, mai responsabilă faţă de problemele societăţii.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Moderatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă şi săptămîna viitoare, pe aceeaşi frecvenţă, la 15 minute de dialog, aici, la Radio Europa Liberă.