Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Guvernul RM a simplificat procedura de eliberare pentru agenţii economici transnistreni a certificatelor de origine necesare exportului de mărfuri, inclusiv pe piaţa Uniunii Europene. Mai multe detalii, în cadrul emisiunii.
Consiliul Europei susţine integritatea teritorială a ţărilor sale membre şi nu va recunoaşte niciodată regimurile secesioniste din Transnistria, Nagorno-Karabah, Abhazia şi Osetia de Sud, a declarat, marţi, Secretarul General al Consiliului Europei, Terry Davis. Declaraţia a fost făcută în contextul discuţiilor pe marginea statutului Kosovo, Terry Davis accentuînd că situaţia din Kosovo diferă mult de cele din republicile nerecunoscute din spaţiul postsovietic.
Fostul ministru de externe al Ucrainei, Boris Tarasiuk, consideră că „frontiera, aşa cum există ea între Ucraina şi vecinii ei apuseni, nu există la frontiera cu Rusia”. Din păcate, a declarat Boris Tarasiuk, criminalitatea dictează acolo regulile. Asta se referă şi la frontiera cu Belarus, şi cu Rusia, şi la cea cu Moldova şi cu Transnistria, a mai spus Tarasiuk.
Exportul vinurilor moldoveneşti în Rusia ar putea fi reluat în decurs de o lună, a declarat seful serviciului Rospotrebnadzor Ghenadii Oniscenko. Potrivit lui, 11 dintre 14 probe trimise la expertiză în Moscova sunt divinuri si doar cinci dintre ele au obtinut deocamdata dreptul pentru export. "Un sistem de control strict va fi mentinut pe o perioada lunga de timp, pana cand producatorii nu se vor recomanda in calitate de furnizori onesti", a mai spus Ghenadii Oniscenko.
Deasupra bazei militare din Ahalkalaki a fost arborat steagul georgian. Reprezentanţii ministerelor apărării de la Moscova şi Tbilisi au semnat înainte de termen actul oficial de transmitere către Georgia a fostei baze militare ruseşti. Ministrul apărării de la Tbilisi a apreciat semnarea acordului drept un moment istoric. Rusia a anunţat că va întoarce Georgiei şi o altă bază militară, din Batumi, pînă la 1 octombrie 2008.
Preşedintele Bush a suferit o înfrîngere majoră în legătură cu planul de a modifica legislaţia imigraţiei în Statele Unite. Senatul a refuzat să închidă dezbaterea şi să avanseze legislaţia pentru un vot final. Proiectul de lege, ce ar fi dat cetăţenia americană la milioane de imigranţi ilegali, nu a obţinut decît 60 de voturi din cele 100 necesare trimiterii proiectului de lege pentru un vot final.
Primul ministru al Ucrainei, Victor Ianukovici a spus că va participa la alegerile parlamentare din septembrie şi a pledat pentru o încheiere a conflictului cu preşedintele Victor Iuşcenko. "Această experienţă nu trebuie repetată, a spus Ianukovici, conflictele dintre diferitele ramuri ale puterii ar trebui rezolvate prin alte mijlocace, prin adoptarea de legi şi modificarea constituţiei".
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este sociologul Elena Bobkova, directorul Centrului independent de cercetări analitice Novyi Vek. Dnă Bobkova, care din evenimentele săptămânii trecute vi se par mai importante?
Elena Bobkova: „Cred că pentru Moldova şi pentru Transnitria evenimentele centrale continuă să rămînă întrevederile dintre preşedinţii Rusiei şi Moldovei şi efectele pe care acestea le vor avea. Se discută mult despre ele şi la nivel de experţi, politologi, sociologi, dar şi opinia publică e în aşteptare – ce va urma? Mie mi se pare, însă, că mulţi speră să fie reluat procesul de negocieri ceea ce, fără îndoială, pentru noi va fi un lucru pozitiv”.
Un alt eveniment, oarecum aşteptat, este şi decizia guvernului de la Chişinău de a simplifica regimul de export al mărgurilor transnistrene. Mai multe pe această temă, de la colega mea, Lina Grîu.
Guvernul de la Chişinău a simplificat procedura de eliberare pentru agenţii economici transnistreni a certificatelor de origine necesare exportului de mărfuri, inclusiv pe piaţa Uniunii Europene. Certificatele de tip "C", "A", "CT-1" si "Eur.1" vor putea fi obţinute de acum încolo de întreprinderile din stanga Nistrului doar în baza unei cereri, fără alte formalităţi. Potrivit oficialilor moldoveni, aceste certificate corespund întru totul cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului, iar decizia a fost adoptată, citez, “pentru a susţine agenţii economici din regiunea transnistreană în stabilirea lor în aria comertului legal”. Ultima afirmaţie aparţine ministrului Reintegrării, Vasilii Şova, care a declarat, după şedinţa de Guvern în care a fost adoptată decizia în cauză, că până in prezent, la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova s-au înregistrat 330 de agenţi economici din regiunea transnistreană, dintre care 72 practică activităţi de comerţ extern.
S-a scris in presa ca Chisinaul va crea, de la 1 iulie, dificultati companiilor din Trasnistria in obtinerea certificatelor preferentiale. Nimeni nu intentioneaza sa introduca restrictii si decizia de astazi este o dovada in plus în acest sens. Agentii economici din stanga Nistrului nu vor fi obligati sa achite impozite la bugetul national. Ei vor continua sa plateasca impozite in bugetul regional.
Temerile Tiraspolului oficial, la care s-a referit ministrul Şova, au la bază o decizie de acum câteva luni a Guvernului moldovean de a introduce un control riguros nu doar asupra exporturilor, ci şi a importurilor întreprinderilor transnistrene. Astfel, pentru obţinerea certificatelor preferenţiale pentru export, acestia ar fi trebuit să-şi desfăşoare activitatea folosind materia prima importată prin vama moldovenească, şi nu prin cea transnistreană, ca până în prezent. Potrivit oficialilor moldoveni, această măsură ar fi una de prevenire a reexporturilor şi constituie o normă a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Tiraspolul oficial însă a interpretat această decizie drept o nouă etapă a aşa-zisei blocade economice impuse regiunii de către Chişinău, care ar fi dus la scăderea dramatică a nivelului de viaţă a populaţiei din Transnistria.
------------------------------------------
Dnă Elena Bobkova, prin ce se explică rezistenţa autorităţilor de la Tiraspol pe care o manifestă deja de atîta vreme, în ciuda asigurărilor venite şi de la Chişinău şi Kiev şi de la Uniunea Europeană că noile reguli vamale aduc numai avantaje, că nu-i va împovăra nimeni cu impozite şi că, dimpotrivă, le deschide fereastra pentru un comerţ în condiţii preferenţiale, chiar şi cu ţări membre ale Uniunii Europene.
Elena Bobkova: „Fără îndoială şi asta înţelege toată lumea că economia are influenţă asupra politicului. De aceea, viitoarele relaţii economice dintre Moldova şi Transnistria constituie astăzi acel teren de luptă unde se intersectează interesele politice. Dacă e să vorbim despre percepţia opiniei publice asupra aşa-zisei blocade, cum o numesc aici, desigur, ea nu e una pozitivă. Pentru că, dacă le spui oamenilor că va fi blocada, e firesc ca fiecare să se gîndească la ce-l aşteaptă şi la situaţia sa materială. Dar, în ce priveşte reacţia autorităţilor, mi se pare că aici se pedalează pe interesele politice ale Trasnistriei. În prim plan se află givergenţele politice şi abia apoi, drept consecinţă, acestea se manifestă prin respingerea unor măsuri economice”.
Dnă Bobkova, Centrul pe care îl conduceţi, a efectuat, din cîte ştiu, nişte sondaje de opinie. Ce spun rezultatele acestor sondaje, s-a răsfrînt, într-adevăr, noul regim vamal asupra nivelului de trai al populaţiei, după cum susţin autorităţile ?
Elena Bobkova: “Televiziunile mediatizează activ idea unei blocade. În anul trecut, la două săptămâni după ce Chişinăul a introdus controlul asupra exporturilor, oamenii ne declarau în cadrul unui sodaj sociologic, că viaţa lor s-a înrăutăţit brusc. Iar peste încă trei luni, când această înrăutăţire sau stagnare ar fi trebuit să se simtă deja, rezultatele altui sondaj ne-au arătat că oamenii îşi percepeau nivelul vieţii exact la acelaşi nivel ca înainte de blocadă!! Deci, se poate spune că, pe de o parte, oamenii se obişnuiesc cu greutăţile, cu situaţia de criză, iar, pe de altă parte, cred că aceste măsuri nu au avut impactul dramatic asupra vieţii oamenilor pe care îl speculau autorităţile”.
--------------------------------------
Piaţa de locuinţe din Transnistria pare să dea anumite semne de înviorare, deşi destul de firave, întrucît locuinţele continuă să rămînă un lux de nepermis pentru multă lume. În ce direcţie se dezvoltă astăzi piaţa imobilelor în stînga Nistrului? La această întrebare a încercat să răspundă corespondenta noastră Olga Jdannaia.
„Dacă ar fi să comparăm preţul locuinţelor din Tiraspol cu cele din oraşele mari, vecine, se poate constata că la Chişinău şi Odesa preţul apartamentelor sînt de cîteva ori mai mari. Specialiştii afirmă că la o asemenea diferenţă, piaţa va avea tendinţa să echivaleze preţurile, de aceea preţul apartamentelor în Transnistria va continua să crească treptat.
În ultimii 3 ani, materialele de construcţie s-au scumpit de 2 - 2 ori şi jumătate. Ţinînd cont de asta, experţii prognozează majorarea preţurilor la locuinţe cu aproximativ 2 procente pe lună. Astăzi, preţul unui metru pătrat la apartamente variază de la 440 pînă la 470 de dolari.
Scumpirea locuinţelor a fost şi un stimulent puternic pentru finalizarea construcţiilor vechi sau abandonate încă în vremea sovietică. Acum cîţiva ani, preţul locuinţelor pe piaţa secundară era considerabil mai mic decît la apartamentele noi. Astăzi însă, situaţia s-a inversat. Preţul unui metru pătrat al unui apartament vechi e cu 30-40 la sută mai mare decît într-o locuinţă nouă.
Nicolai Gnedin, directorul Trustului de construcţii din Tiraspol, spune că situaţia construcţiilor nefinisate din Tiraspol se rezolvă pe trei direcţii.
În primul rînd, autorităţile locale au vîndut, la un preţ simbolc, unor investitori, aproximativ 20 de clădiri nefinalizate. În schimb, municipalitatea speră să obţină în aceste case cîteva apartamente pentru familii din categorii sociale defavozizate.
În al doilea rînd, o parte din clădirile nefinalizate au fost transmise la balanţa unor ministere pentru finalizarea acestora sau au fost privatizate.
Şi, în al treilea rînd, casele aflate la balanţa unor întreprinderi urmează să fie finalizate de aceste întreprinderi sau au fost vîndute unor persoanel particulare.
Pe lîngă Trustul de Cobstrucţii din Tiraspol, care activează deja de 60 de ani, pe piaţa construcţiilor din Transnistria au început să apară şi alte companii. În finanţarea lucrărilor sînt atrase de regulă nu numai mijloacele firmei de construcţie, dar şi a viitorilor proprietari. ------------------------------------------
Am întrebat-o pe invitata emisiunii noastre, Elena Bobkova, ce spun rezultatele sondajelor de opinie realizate la această temă de Centrul pe care îl conduce.
Elena Bobkova: „Sondajele de opinie relevă că cele mai dureroase probleme ale societăţii transnistrene sînt problemele sociale – adică problema salariilor decente, a pensiilor din care s-ar putea trăi decent şi cumpăra medicamente pentru pensionari, problemele tinerilor, calităţii învăţămîntului şi angajării lor în cîmpul muncii. Şi desigur, una din cele mai acute este problema locuinţelor – procurarea de locinţe şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Situaţia la noi e foarte complicată în această privinţă pentru că sistemul de creditare bancară încă nu e dezvoltat. Dacă lumea munceşte aici şi nu pleacă nicăieri peste hotare ca să cîştige bani, este practic imposibil să-ţi cumperi apartament fără creditare. Însă, este destul de dificil să obţin un credit, procentele la dobînzi sînt foarte mari, trebuie să ai un salariu foarte bun, dar care oricum se duce pe rambursarea creditului. Cu alte cuvinte, este o problemă foarte acută şi pentru tineri, familiile tinere, tinerii specialişti – este problema numărul unu”.
--------------------------------------
Am încercat să aflăm şi opinia locuitorilor din Tiraspol despre cît de accesibile sînt astăzi locuinţele pentru ei şi ce soluţii au la îndemînă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
„E o problemă, nu numai la Tiraspol, dar şi la Slobozia sau Bălţi, în orce oraş.”
„Lumea pleacă la Moscova, în Italia de-i noştri-s o mulţimie. Cîştigă bani, se întorc şi numai aşa îşi cumpără o locuinţă.”
„E greu, nu sînt bani. Oamnii simplu nu au cum să-şi cumpere locuinţă, poate cei care pleacă peste hotare.”
„În Tiraspol? E groaznic de scump. Coşmar. O singură odaie costă 15-18 mii de dolari. Copii mei stau în chirie şi plătesc 100 de dolari pe lună. 100 de dolari!! Lumea e sărmană şi năcăjită.”
„Acum e foarte dificil. Preţurile au crescut de mai multe ori. Iar salariul, coşul minim de consum – de cîteva ori s-au micşorat.”
„Băiatul meu, cel mai mare, a absolvit universitatea. Dar nu are unde să lucreze. Au plecat la Moscova să cîştige bani. Acolo închiriază o viluţă.”
„Dacă ne luăm după salariul pe care-l primit de la stat este ireal în genere. Lumea încearcă să plece undeva la muncă, să-şi procure apoi o locuinţă, dar şi aşa-i foarte greu. Au auzit de ipotecă, dar e real să i-ai un asemenea credit şi să-l întorci? Mă îndoiesc. Eu n-aş fi riscat.”
„De-ar fi bani numai, de cumpărat e simplu. Şi sănătate. În rest, nici o problemă.”
„Cum să se poată dacă au ridicat toate preţurile, şi la produsele alimentare. Pensionarii n-au cum să trăiască. Nu se mai poate, pur şi simplu.”
„O întrebare foarte interesantă, pentru că uneori mă mir şi eu cum poţi aduna bani chiar şi pentru un apartament cu o cameră? Trebuie probabil să te învîrţi foarte bine.”
„E imposibil, în genere. Tinerii nu pot să-şi cumpere nimic. De ce pleacă lumea de aici? Iată, fiul meu, ba are de lucru, ba nu are. E un chin adevărat. Am ajuns noi, nişte pensionari, să-i ajutăm pe copiii noştri.”
Opinii culese la intimplare pe străzile din Tiraspol. Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă se apropie de sfîrşit. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Guvernul RM a simplificat procedura de eliberare pentru agenţii economici transnistreni a certificatelor de origine necesare exportului de mărfuri, inclusiv pe piaţa Uniunii Europene. Mai multe detalii, în cadrul emisiunii.
Consiliul Europei susţine integritatea teritorială a ţărilor sale membre şi nu va recunoaşte niciodată regimurile secesioniste din Transnistria, Nagorno-Karabah, Abhazia şi Osetia de Sud, a declarat, marţi, Secretarul General al Consiliului Europei, Terry Davis. Declaraţia a fost făcută în contextul discuţiilor pe marginea statutului Kosovo, Terry Davis accentuînd că situaţia din Kosovo diferă mult de cele din republicile nerecunoscute din spaţiul postsovietic.
Fostul ministru de externe al Ucrainei, Boris Tarasiuk, consideră că „frontiera, aşa cum există ea între Ucraina şi vecinii ei apuseni, nu există la frontiera cu Rusia”. Din păcate, a declarat Boris Tarasiuk, criminalitatea dictează acolo regulile. Asta se referă şi la frontiera cu Belarus, şi cu Rusia, şi la cea cu Moldova şi cu Transnistria, a mai spus Tarasiuk.
Exportul vinurilor moldoveneşti în Rusia ar putea fi reluat în decurs de o lună, a declarat seful serviciului Rospotrebnadzor Ghenadii Oniscenko. Potrivit lui, 11 dintre 14 probe trimise la expertiză în Moscova sunt divinuri si doar cinci dintre ele au obtinut deocamdata dreptul pentru export. "Un sistem de control strict va fi mentinut pe o perioada lunga de timp, pana cand producatorii nu se vor recomanda in calitate de furnizori onesti", a mai spus Ghenadii Oniscenko.
Deasupra bazei militare din Ahalkalaki a fost arborat steagul georgian. Reprezentanţii ministerelor apărării de la Moscova şi Tbilisi au semnat înainte de termen actul oficial de transmitere către Georgia a fostei baze militare ruseşti. Ministrul apărării de la Tbilisi a apreciat semnarea acordului drept un moment istoric. Rusia a anunţat că va întoarce Georgiei şi o altă bază militară, din Batumi, pînă la 1 octombrie 2008.
Preşedintele Bush a suferit o înfrîngere majoră în legătură cu planul de a modifica legislaţia imigraţiei în Statele Unite. Senatul a refuzat să închidă dezbaterea şi să avanseze legislaţia pentru un vot final. Proiectul de lege, ce ar fi dat cetăţenia americană la milioane de imigranţi ilegali, nu a obţinut decît 60 de voturi din cele 100 necesare trimiterii proiectului de lege pentru un vot final.
Primul ministru al Ucrainei, Victor Ianukovici a spus că va participa la alegerile parlamentare din septembrie şi a pledat pentru o încheiere a conflictului cu preşedintele Victor Iuşcenko. "Această experienţă nu trebuie repetată, a spus Ianukovici, conflictele dintre diferitele ramuri ale puterii ar trebui rezolvate prin alte mijlocace, prin adoptarea de legi şi modificarea constituţiei".
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este sociologul Elena Bobkova, directorul Centrului independent de cercetări analitice Novyi Vek. Dnă Bobkova, care din evenimentele săptămânii trecute vi se par mai importante?
Elena Bobkova: „Cred că pentru Moldova şi pentru Transnitria evenimentele centrale continuă să rămînă întrevederile dintre preşedinţii Rusiei şi Moldovei şi efectele pe care acestea le vor avea. Se discută mult despre ele şi la nivel de experţi, politologi, sociologi, dar şi opinia publică e în aşteptare – ce va urma? Mie mi se pare, însă, că mulţi speră să fie reluat procesul de negocieri ceea ce, fără îndoială, pentru noi va fi un lucru pozitiv”.
Un alt eveniment, oarecum aşteptat, este şi decizia guvernului de la Chişinău de a simplifica regimul de export al mărgurilor transnistrene. Mai multe pe această temă, de la colega mea, Lina Grîu.
Guvernul de la Chişinău a simplificat procedura de eliberare pentru agenţii economici transnistreni a certificatelor de origine necesare exportului de mărfuri, inclusiv pe piaţa Uniunii Europene. Certificatele de tip "C", "A", "CT-1" si "Eur.1" vor putea fi obţinute de acum încolo de întreprinderile din stanga Nistrului doar în baza unei cereri, fără alte formalităţi. Potrivit oficialilor moldoveni, aceste certificate corespund întru totul cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului, iar decizia a fost adoptată, citez, “pentru a susţine agenţii economici din regiunea transnistreană în stabilirea lor în aria comertului legal”. Ultima afirmaţie aparţine ministrului Reintegrării, Vasilii Şova, care a declarat, după şedinţa de Guvern în care a fost adoptată decizia în cauză, că până in prezent, la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova s-au înregistrat 330 de agenţi economici din regiunea transnistreană, dintre care 72 practică activităţi de comerţ extern.
S-a scris in presa ca Chisinaul va crea, de la 1 iulie, dificultati companiilor din Trasnistria in obtinerea certificatelor preferentiale. Nimeni nu intentioneaza sa introduca restrictii si decizia de astazi este o dovada in plus în acest sens. Agentii economici din stanga Nistrului nu vor fi obligati sa achite impozite la bugetul national. Ei vor continua sa plateasca impozite in bugetul regional.
Temerile Tiraspolului oficial, la care s-a referit ministrul Şova, au la bază o decizie de acum câteva luni a Guvernului moldovean de a introduce un control riguros nu doar asupra exporturilor, ci şi a importurilor întreprinderilor transnistrene. Astfel, pentru obţinerea certificatelor preferenţiale pentru export, acestia ar fi trebuit să-şi desfăşoare activitatea folosind materia prima importată prin vama moldovenească, şi nu prin cea transnistreană, ca până în prezent. Potrivit oficialilor moldoveni, această măsură ar fi una de prevenire a reexporturilor şi constituie o normă a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Tiraspolul oficial însă a interpretat această decizie drept o nouă etapă a aşa-zisei blocade economice impuse regiunii de către Chişinău, care ar fi dus la scăderea dramatică a nivelului de viaţă a populaţiei din Transnistria.
------------------------------------------
Dnă Elena Bobkova, prin ce se explică rezistenţa autorităţilor de la Tiraspol pe care o manifestă deja de atîta vreme, în ciuda asigurărilor venite şi de la Chişinău şi Kiev şi de la Uniunea Europeană că noile reguli vamale aduc numai avantaje, că nu-i va împovăra nimeni cu impozite şi că, dimpotrivă, le deschide fereastra pentru un comerţ în condiţii preferenţiale, chiar şi cu ţări membre ale Uniunii Europene.
Elena Bobkova: „Fără îndoială şi asta înţelege toată lumea că economia are influenţă asupra politicului. De aceea, viitoarele relaţii economice dintre Moldova şi Transnistria constituie astăzi acel teren de luptă unde se intersectează interesele politice. Dacă e să vorbim despre percepţia opiniei publice asupra aşa-zisei blocade, cum o numesc aici, desigur, ea nu e una pozitivă. Pentru că, dacă le spui oamenilor că va fi blocada, e firesc ca fiecare să se gîndească la ce-l aşteaptă şi la situaţia sa materială. Dar, în ce priveşte reacţia autorităţilor, mi se pare că aici se pedalează pe interesele politice ale Trasnistriei. În prim plan se află givergenţele politice şi abia apoi, drept consecinţă, acestea se manifestă prin respingerea unor măsuri economice”.
Dnă Bobkova, Centrul pe care îl conduceţi, a efectuat, din cîte ştiu, nişte sondaje de opinie. Ce spun rezultatele acestor sondaje, s-a răsfrînt, într-adevăr, noul regim vamal asupra nivelului de trai al populaţiei, după cum susţin autorităţile ?
Elena Bobkova: “Televiziunile mediatizează activ idea unei blocade. În anul trecut, la două săptămâni după ce Chişinăul a introdus controlul asupra exporturilor, oamenii ne declarau în cadrul unui sodaj sociologic, că viaţa lor s-a înrăutăţit brusc. Iar peste încă trei luni, când această înrăutăţire sau stagnare ar fi trebuit să se simtă deja, rezultatele altui sondaj ne-au arătat că oamenii îşi percepeau nivelul vieţii exact la acelaşi nivel ca înainte de blocadă!! Deci, se poate spune că, pe de o parte, oamenii se obişnuiesc cu greutăţile, cu situaţia de criză, iar, pe de altă parte, cred că aceste măsuri nu au avut impactul dramatic asupra vieţii oamenilor pe care îl speculau autorităţile”.
--------------------------------------
Piaţa de locuinţe din Transnistria pare să dea anumite semne de înviorare, deşi destul de firave, întrucît locuinţele continuă să rămînă un lux de nepermis pentru multă lume. În ce direcţie se dezvoltă astăzi piaţa imobilelor în stînga Nistrului? La această întrebare a încercat să răspundă corespondenta noastră Olga Jdannaia.
„Dacă ar fi să comparăm preţul locuinţelor din Tiraspol cu cele din oraşele mari, vecine, se poate constata că la Chişinău şi Odesa preţul apartamentelor sînt de cîteva ori mai mari. Specialiştii afirmă că la o asemenea diferenţă, piaţa va avea tendinţa să echivaleze preţurile, de aceea preţul apartamentelor în Transnistria va continua să crească treptat.
În ultimii 3 ani, materialele de construcţie s-au scumpit de 2 - 2 ori şi jumătate. Ţinînd cont de asta, experţii prognozează majorarea preţurilor la locuinţe cu aproximativ 2 procente pe lună. Astăzi, preţul unui metru pătrat la apartamente variază de la 440 pînă la 470 de dolari.
Scumpirea locuinţelor a fost şi un stimulent puternic pentru finalizarea construcţiilor vechi sau abandonate încă în vremea sovietică. Acum cîţiva ani, preţul locuinţelor pe piaţa secundară era considerabil mai mic decît la apartamentele noi. Astăzi însă, situaţia s-a inversat. Preţul unui metru pătrat al unui apartament vechi e cu 30-40 la sută mai mare decît într-o locuinţă nouă.
Nicolai Gnedin, directorul Trustului de construcţii din Tiraspol, spune că situaţia construcţiilor nefinisate din Tiraspol se rezolvă pe trei direcţii.
În primul rînd, autorităţile locale au vîndut, la un preţ simbolc, unor investitori, aproximativ 20 de clădiri nefinalizate. În schimb, municipalitatea speră să obţină în aceste case cîteva apartamente pentru familii din categorii sociale defavozizate.
În al doilea rînd, o parte din clădirile nefinalizate au fost transmise la balanţa unor ministere pentru finalizarea acestora sau au fost privatizate.
Şi, în al treilea rînd, casele aflate la balanţa unor întreprinderi urmează să fie finalizate de aceste întreprinderi sau au fost vîndute unor persoanel particulare.
Pe lîngă Trustul de Cobstrucţii din Tiraspol, care activează deja de 60 de ani, pe piaţa construcţiilor din Transnistria au început să apară şi alte companii. În finanţarea lucrărilor sînt atrase de regulă nu numai mijloacele firmei de construcţie, dar şi a viitorilor proprietari. ------------------------------------------
Am întrebat-o pe invitata emisiunii noastre, Elena Bobkova, ce spun rezultatele sondajelor de opinie realizate la această temă de Centrul pe care îl conduce.
Elena Bobkova: „Sondajele de opinie relevă că cele mai dureroase probleme ale societăţii transnistrene sînt problemele sociale – adică problema salariilor decente, a pensiilor din care s-ar putea trăi decent şi cumpăra medicamente pentru pensionari, problemele tinerilor, calităţii învăţămîntului şi angajării lor în cîmpul muncii. Şi desigur, una din cele mai acute este problema locuinţelor – procurarea de locinţe şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Situaţia la noi e foarte complicată în această privinţă pentru că sistemul de creditare bancară încă nu e dezvoltat. Dacă lumea munceşte aici şi nu pleacă nicăieri peste hotare ca să cîştige bani, este practic imposibil să-ţi cumperi apartament fără creditare. Însă, este destul de dificil să obţin un credit, procentele la dobînzi sînt foarte mari, trebuie să ai un salariu foarte bun, dar care oricum se duce pe rambursarea creditului. Cu alte cuvinte, este o problemă foarte acută şi pentru tineri, familiile tinere, tinerii specialişti – este problema numărul unu”.
--------------------------------------
Am încercat să aflăm şi opinia locuitorilor din Tiraspol despre cît de accesibile sînt astăzi locuinţele pentru ei şi ce soluţii au la îndemînă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
„E o problemă, nu numai la Tiraspol, dar şi la Slobozia sau Bălţi, în orce oraş.”
„Lumea pleacă la Moscova, în Italia de-i noştri-s o mulţimie. Cîştigă bani, se întorc şi numai aşa îşi cumpără o locuinţă.”
„E greu, nu sînt bani. Oamnii simplu nu au cum să-şi cumpere locuinţă, poate cei care pleacă peste hotare.”
„În Tiraspol? E groaznic de scump. Coşmar. O singură odaie costă 15-18 mii de dolari. Copii mei stau în chirie şi plătesc 100 de dolari pe lună. 100 de dolari!! Lumea e sărmană şi năcăjită.”
„Acum e foarte dificil. Preţurile au crescut de mai multe ori. Iar salariul, coşul minim de consum – de cîteva ori s-au micşorat.”
„Băiatul meu, cel mai mare, a absolvit universitatea. Dar nu are unde să lucreze. Au plecat la Moscova să cîştige bani. Acolo închiriază o viluţă.”
„Dacă ne luăm după salariul pe care-l primit de la stat este ireal în genere. Lumea încearcă să plece undeva la muncă, să-şi procure apoi o locuinţă, dar şi aşa-i foarte greu. Au auzit de ipotecă, dar e real să i-ai un asemenea credit şi să-l întorci? Mă îndoiesc. Eu n-aş fi riscat.”
„De-ar fi bani numai, de cumpărat e simplu. Şi sănătate. În rest, nici o problemă.”
„Cum să se poată dacă au ridicat toate preţurile, şi la produsele alimentare. Pensionarii n-au cum să trăiască. Nu se mai poate, pur şi simplu.”
„O întrebare foarte interesantă, pentru că uneori mă mir şi eu cum poţi aduna bani chiar şi pentru un apartament cu o cameră? Trebuie probabil să te învîrţi foarte bine.”
„E imposibil, în genere. Tinerii nu pot să-şi cumpere nimic. De ce pleacă lumea de aici? Iată, fiul meu, ba are de lucru, ba nu are. E un chin adevărat. Am ajuns noi, nişte pensionari, să-i ajutăm pe copiii noştri.”
Opinii culese la intimplare pe străzile din Tiraspol. Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă se apropie de sfîrşit. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.