Buna ziua dragi ascultători.
La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Viorica Zaharia.
Ştiri:
Statele Unite vor discuta cu aliaţii lor europeni şi cu Rusia trimiterea unei forţe multinaţionale de menţinere a păcii care să ia locul trupelor ruseşti din Transnistria. Anunţul a fost făcut la Bruxelles de Paula DeSutter de la Departamentul de stat american, care a precizat că din această forţă ar urma să facă parte şi militari ruşi şi că formarea acest forţe ar putea face parte din eforturile de a rezolva o dispută cu Moscova care ameninţă Tratatul Forţelor Neconvenţionale din Europa.
Pe 4 iunie, ultimul detinut al grupului Ilascu, Tudor Petrov-Popa, a fost eliberat după 15 ani de detenţie în închisorile din Transnistria. Andrei Ivantoc, un alt membru al grupului Ilascu fusese eliberat cu două zile mai înainte. Uniunea Europeană a condamnat neexecutarea hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului privind eliberarea înainte de termen a acestora.
Preşedintele Vladimir Voronin şi-a exprimat speranţa că un model acceptabil de reglementare a problemei transnistrene va fi identificat în cadrul actualului format de negocieri 5+2. Declaraţia a fost făcută la întrevederea de miercuri cu ambasadorul Statelor Unite în Moldova, Michael Kirby, si cu seful Delegatiei Comisiei Europene, Cesare de Montis, pe fundalul unor ingrijorati privind o posibila semnare a unui acord bilateral dintre Chişinău şi Moscova privind rezolvarea problemei transnistrene.
Şeful sdministraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, a declarat că deocamdată reluarea procesului de negocieri nu este posibilă. El a criticat dur intenţia Chişinăului de a introduce noi reguli de control a importurilor de materie prima in Transnistria. Ministrul moldovean al Reintegrarii, Vasili Sova, a declarat însă, că la fel ca şi în cazul noilor reguli la export, agenţii economici din Transnistria vor obţine doar avantaje, inclusiv obţinerea legală a cetificatelor de proveninţă a mărgurilor pentru Uniunea Europeană şi CSI. Introducerea noilor reguli la importuri a fost apreciată pozitiv şi de reprezentanţii mediatorilor, cu excepţia Rusiei.
La alegerile locale din RM, din 3 iunie, cele mai multe mandate de primari şi consilieri locali le-au obţinut reprezentanţii Partidului Comuniştilor – 30 şi, respectiv, 34 la sută din sufragii. Rezultatele obţinute de comunişti sînt însă mult mai slabe faţă de alegerile locale din 2003. La Chişinău, va avea loc turul doi. Pentru funcţia de primar general vor concura candidatul comuniştilor Veaceslav Iordan şi liberalul Dorin Chirtoacă.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus preşedintelui american George Bush o bază radar comună în Azerbaijan, pentru depăşirea crizei în relaţiile bilaterale pe tema scutului antirachetă preconizat de Statele Unite în Cehia şi Polonia.
"Am examinat cu atenţie propunerile Statelor Unite, dar avem şi propriile idei, pe care le-am prezentat în amănunt. Prima este să folosim radarul Gabala pe care noi îl închiriem de la Azerbaijan”
George Bush a spus că aceste propuneri sunt “interesante”, urmând a fi discutate pe larg la următoarea întâlnire a celor doi lideri pe 1 şi 2 iulie în Statele Unite.
--------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Serghei Melnicenko, redactor-şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Serghei Melnicenko: „Unul din cele mai importante evenimente a fost vizita la Tiraspol a noului ambasador al Ucrainei în RM, Serghei Pirojkov. E lesne de înţeles dorinţa Ucrainei de a obţine reluarea negocierilor în formatul 5+2, dar rezistenţa autorităţilor transnistrene este considerabilă. În principiu, Transnistria nu doreşte să reia negocierile pînă cînd nu va fi garantată activitatea sa economică externă. Cred că Tiraspolul îşi va menţine aceeaşi poziţie, pînă cînd, probabil, nu vor exista nişte influenţe din exterior, şi în primul rînd din partea Moscovei”.
Europa Libera: Domnule Melnicenko, săptămîna trecută a fost eliberat ultimul deţinut al grupului Ilaşcu, Tudor Petrov-Popa, care a ispăşit pînă la capăt termenul de 15 ani de privaţiune de libertate, la fel ca şi Andrei Ivantoc, eliberat cu două zile mai deverme. Chiar daca administraţia de la Tiraspol n-a răspuns solicitărilor repetate ale Curţii Europene a Drepturilor Omului de a-i elibera înainte de termen, cum credeţi, acum, odată cu eliberarea lor, se poate spune că această problemă, care mai mulţi ani la rînd a tenţionat relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol, a rămas în trecut?
Serghei Melnicenko: „Apogeul tensiunilor dintre Chişinăul şi Tiraspol în această problemă fusese atins în perioada eliberării liderului acestui grup, Ilie Ilaşcu. Mi s-a creat impresia că după eliberarea lui Ilaşcu, interesul faţă de ceilalţi deţinuţi a fost pierdut atît în Transnistria cît şi în afara acestei regiuni. Deţinuţii şi-au ispăşit pedepsele, au fost eliberaţi, iar Tiraspolul, cel puţin, n-a făcut declaraţii zgomotoase. Nu cred că la etapa actuală proglema grupului Ilaşcu are vreo relevanţă pentru Chişinău şi Tiraspol. De aceea cred că într-un anume sens o putem considera drept o temă epuizată”.
Dragi ascultători, vă reamintim că invitatul emisiunii noastre de astăzi este Serghei Melnicenko, redactor-şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda, cu care discutăm despre principalele evenimente ale săptămînii trecute.
Una din ştirile importante a fost şi anunţul făcut de oficialităţi americane, potrivit cărora Washingtonul va discuta cu aliaţii săi europeni şi cu Moscova despre posibilitatea înlocuirii trupelor ruse din Transnistria prin forţe multinaţionale de menţinere a păcii. Din această forţă ar urma să facă parte şi militari ruşi, iar propunerea se inscrie in eforturile de a rezolva o dispută cu Moscova care ameninţă Tratatul Forţelor Armate Convenţionale din Europa.
Domnule Melnicenko, cît de dispusă ar putea fi Rusia spre o asemenea schimbare?
Serghei Melnicenko: „Reacţia Rusiei este greu de prezis, deşi, în principiu, acest compromis ar fi în avantajul Rusiei. Eu nu cred că autoritatea Rusiei va fi ştirbită dacă misiunea de pacificare va fi internaţionalizată şi va include mai mulţi participanţi. Chiar şi Transnistria a declarat de mai multe ori că Ucraina ar trebui să joace un rol mai important în procesul de pacificare şi ce înseamnă acest lucru dacă nu internaţionalizarea acestui proces”.
Europa Libera: Să adăugăm că joi, la Chişinău circa 20 de personalităţi, între care un fost şi un actual deputat, foşti diplomaţi, lideri de organizaţii neguvernamentale şi analişti politici moldoveni au acuzat conducerea RM că ar purta “un dialog netransparent” cu Moscova în problema transnistreană şi retragerea trupelor ruseşti din stânga Nistrului. Într-o scrisoare deschisă, semnatarii îi cer preşedintelui Vladimir Voronin să informeze publicul moldovean şi partenerii occidentali ai Moldovei despre aceste discuţii cu autorităţile ruse, discuţii care, în cuvintele scrisorii, pun sub semnul întrebării credibilitatea internaţională, perspectivele europene ale Republicii Moldova şi şansele unei reglementări viabile a conflictului transnistrean.
------------------------------
Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme a dat recent publicităţii o amplă cercetare ce se intitulează „Economia moldoveană şi cea transnistreană – de la conflict la perspectiva dezvoltării paşnice”. Studiul relevă că în ultimii 15 ani dezvoltarea socială şi economică pe ambele maluri ale Nistrului este grav afectată de confruntarea dintre autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol, iar pentru depăşirea neîncrederii este necesară dorinţa reciprocă de restabilire a spaţiului economic comun. Experţii propun şi soluţii concrete, iar ideea de bază este ca Transnistria să fie declarată drept o regiune de dezvoltare. Acest statut – al unei regiuni în dezvoltare – este aplicat cu succes în noile ţări membre ale Uniunii Europene. Un asemenea statut ar fi şi mai pe înţelesul investitorilor străini şi ar permite realizarea unor proiecte de investiţii comune, inclusiv în cadrul celor asistate de ţările donatoare.
Acelaşi studiu relevă că în economia transnistreană predomină sectorul de stat, iar businessul mic şi mijlociu este slab dezvoltat.
Corespondenta noastră la Traspol, Natalia Tkaciuk, a încercat să afle cît de simplu sau de dificil e să gestionezi o afacere proprie în Transnistria. Relatarea Nataliei Tkaciuk vă este prezentată de colega mea, Viorica Zaharia. Natalia şi Oleg sînt căsătoriţi de 20 de ani. Au trecut prin multe împreună. S-au întîlnit la sfîrşitul anilor 80 – el tocmai se întorsese din armată, iar ea învăţa la şcoala profesională de comerţ. Îşi amintesc cît de greu se descurcau atunci cu banii. Acum, spun ei, sînt o familie fericită şi unită. Au şi o afacere proprie – trei magazine de vînzare a filtrelor pentru apă şi a echipamentelor foto. „Am început de la vînzarea cu amănuntul. Pe atunci înflorea comerţul cu tot felul de produse de larg consum sovietice în România, Polonia, Bulgaria. Ce vindeam? Tot ce se putea – plonjoare electrice, fiere de călcat, tot ce avea cerere acolo. Am acumulat un anumit capital. Pentru mine – o sumă destul de considerabilă – 5 mii de dolari”.
Natalia ne-a povestit cum la începutul anilor 90 a cutreierat cu soţul ei mai multe ţări: România, Bulgaria, Turcia. Pe toţi banii ce-i aveau cumpărau marfă şi o aduceau la Tiraspol. Nopţi nedormite, drumuri interminabile, vămile – sînt doar o mică parte a problemelor ce le-au avut de înfruntat.
Dar şi astăzi, ne-a mărturisit deja Oleg, este greu să porneşti o afacere în Transnistria. O mie de dolari investiţi îţi aduc în medie un beneficiu net de 150-200 de dolari. Numai arenda unei încăperi costă 25-30 de dolari un metru pătrat.
“Foşti cetăţeni ai URSS, astăzi locuitori ai Germaniei, mi-au povestit că la ei, într-un orăşel din provincie, arenda unui metru pătrat de spaţiu commercial costă 3 euro pe lună. S-au mirat foarte mult cînd le-am spus despre tarifele noastre. Cum poţi să plăteşti atîţia bani pentru arendă... desigur, nu este rentabil. S-au arătat foarte uimiţi de rezistenţa noastră.”
Europa Libera: Am solicitat şi opinia invitatului emisiunii noastre, Serghei Melnicenko, care este şi expert economic, despre situaţia micului business în Transnistria.
Serghei Melnicenko: „Micul business nu contribuie substanţial la partea de venituri a bugetului. Desigur, el a fost un fel de amortizor la începutul anilor 90, cînd se închideau întreprinderile, cînd lumea rămînea fără lucru, mulţi au plecat în micul business. Problema e că acum, slaba dezvoltare a acestui sector nu permite crearea în Transnistria a unei clase de mijloc a consumatorilor. Mulţi dintre cei care au fost concediaţi de la marile întreprinderi, care în condiţiile dezmăţului birocratic nu au reuşit să-şi deschidă o proprie afacere, pur şi simplu au fost nevoiţi să emigreze peste hotare, unde muncesc şi de unde trimit bani acasă”.
Mai există o categorie de mici întreprinzători în Transnistria care preferă să facă comerţ la Chişinău. În Chişinău există chiar şi o piată căreia lumea îi spune „Piaţa tiraspoleană”, unde aceştia vin să-şi vîndă marfa. Am încercat să aflăm ce-i determină să facă în fiecare zi drumul de la Bender sau Tiraspol pînă la Chişinău şi de ce nu-şi dezvoltă propria afacere acasă.
„Pentru că acolo nu ai unde să lucrezi. Nu poţi nimic să faci, nici să-ţi deschizi o afacere nici s-o dezvolţi. Iar dacă porneşti o afacere, imediat îţi pun capacul. Acolo toate locurile deja-s cumpărate – în principal de către oamenii cu funcţii mari, de deputaţii noştri şi alţii. La vamă e foarte complicat. Accept să plătesc impozitele, dar un impozit normal, nu pe acelea impuse de ei. Ei însă ne impun o taxă vamală de 40 la sută. Dar eu nu aduc această producţie de peste hotare. Eu mă deplasez prin teritoriul meu, prin teritoriul unic al RM.”
„Dacă vor închide piaţa asta ne vine sfîrşitul la toţi de aici. Unde vom lucra? Conducătorii noştri doar nu se gîndesc să ne asigure un salariu decent ca să putem să supravieţuim.”
„La noi la Tiraspol, dacă i-ai un credit, de exemplu l-ai luat acum, în mai, apoi deja în iulie trebuie să începi să întorci banii. Reiese că aceşti bani nu-ţi pot aduce nici un venit. Aici însă, condiţiile sînt mai acceptabile. Bunăoară, mi-au dat două mii, i-au împărţit pe 2 ani, şi 3 luni după asta nu am treabă cu ei. Iar în aceste 3 luni, banii îi pot pune în circulaţie ca să pot avea un cîştig.”
„În orice business există probleme. Nu putem spune că una e în Moldova şi alta-i în Transnistria. Ele există peste tot şi nu văd o mare diferenţă între ele.”
Europa Libera:
Opinii culese la intimplare la „Piaţa tiraspoleană” din Chişinău.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră, moderatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă şi săptămîna viitoare, pe aceeaşi frecvenţă, la 15 minute de dialog, aici, la Radio Europa Liberă.
Ştiri:
Statele Unite vor discuta cu aliaţii lor europeni şi cu Rusia trimiterea unei forţe multinaţionale de menţinere a păcii care să ia locul trupelor ruseşti din Transnistria. Anunţul a fost făcut la Bruxelles de Paula DeSutter de la Departamentul de stat american, care a precizat că din această forţă ar urma să facă parte şi militari ruşi şi că formarea acest forţe ar putea face parte din eforturile de a rezolva o dispută cu Moscova care ameninţă Tratatul Forţelor Neconvenţionale din Europa.
Pe 4 iunie, ultimul detinut al grupului Ilascu, Tudor Petrov-Popa, a fost eliberat după 15 ani de detenţie în închisorile din Transnistria. Andrei Ivantoc, un alt membru al grupului Ilascu fusese eliberat cu două zile mai înainte. Uniunea Europeană a condamnat neexecutarea hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului privind eliberarea înainte de termen a acestora.
Preşedintele Vladimir Voronin şi-a exprimat speranţa că un model acceptabil de reglementare a problemei transnistrene va fi identificat în cadrul actualului format de negocieri 5+2. Declaraţia a fost făcută la întrevederea de miercuri cu ambasadorul Statelor Unite în Moldova, Michael Kirby, si cu seful Delegatiei Comisiei Europene, Cesare de Montis, pe fundalul unor ingrijorati privind o posibila semnare a unui acord bilateral dintre Chişinău şi Moscova privind rezolvarea problemei transnistrene.
Şeful sdministraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, a declarat că deocamdată reluarea procesului de negocieri nu este posibilă. El a criticat dur intenţia Chişinăului de a introduce noi reguli de control a importurilor de materie prima in Transnistria. Ministrul moldovean al Reintegrarii, Vasili Sova, a declarat însă, că la fel ca şi în cazul noilor reguli la export, agenţii economici din Transnistria vor obţine doar avantaje, inclusiv obţinerea legală a cetificatelor de proveninţă a mărgurilor pentru Uniunea Europeană şi CSI. Introducerea noilor reguli la importuri a fost apreciată pozitiv şi de reprezentanţii mediatorilor, cu excepţia Rusiei.
La alegerile locale din RM, din 3 iunie, cele mai multe mandate de primari şi consilieri locali le-au obţinut reprezentanţii Partidului Comuniştilor – 30 şi, respectiv, 34 la sută din sufragii. Rezultatele obţinute de comunişti sînt însă mult mai slabe faţă de alegerile locale din 2003. La Chişinău, va avea loc turul doi. Pentru funcţia de primar general vor concura candidatul comuniştilor Veaceslav Iordan şi liberalul Dorin Chirtoacă.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus preşedintelui american George Bush o bază radar comună în Azerbaijan, pentru depăşirea crizei în relaţiile bilaterale pe tema scutului antirachetă preconizat de Statele Unite în Cehia şi Polonia.
"Am examinat cu atenţie propunerile Statelor Unite, dar avem şi propriile idei, pe care le-am prezentat în amănunt. Prima este să folosim radarul Gabala pe care noi îl închiriem de la Azerbaijan”
George Bush a spus că aceste propuneri sunt “interesante”, urmând a fi discutate pe larg la următoarea întâlnire a celor doi lideri pe 1 şi 2 iulie în Statele Unite.
--------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Serghei Melnicenko, redactor-şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Serghei Melnicenko: „Unul din cele mai importante evenimente a fost vizita la Tiraspol a noului ambasador al Ucrainei în RM, Serghei Pirojkov. E lesne de înţeles dorinţa Ucrainei de a obţine reluarea negocierilor în formatul 5+2, dar rezistenţa autorităţilor transnistrene este considerabilă. În principiu, Transnistria nu doreşte să reia negocierile pînă cînd nu va fi garantată activitatea sa economică externă. Cred că Tiraspolul îşi va menţine aceeaşi poziţie, pînă cînd, probabil, nu vor exista nişte influenţe din exterior, şi în primul rînd din partea Moscovei”.
Europa Libera: Domnule Melnicenko, săptămîna trecută a fost eliberat ultimul deţinut al grupului Ilaşcu, Tudor Petrov-Popa, care a ispăşit pînă la capăt termenul de 15 ani de privaţiune de libertate, la fel ca şi Andrei Ivantoc, eliberat cu două zile mai deverme. Chiar daca administraţia de la Tiraspol n-a răspuns solicitărilor repetate ale Curţii Europene a Drepturilor Omului de a-i elibera înainte de termen, cum credeţi, acum, odată cu eliberarea lor, se poate spune că această problemă, care mai mulţi ani la rînd a tenţionat relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol, a rămas în trecut?
Serghei Melnicenko: „Apogeul tensiunilor dintre Chişinăul şi Tiraspol în această problemă fusese atins în perioada eliberării liderului acestui grup, Ilie Ilaşcu. Mi s-a creat impresia că după eliberarea lui Ilaşcu, interesul faţă de ceilalţi deţinuţi a fost pierdut atît în Transnistria cît şi în afara acestei regiuni. Deţinuţii şi-au ispăşit pedepsele, au fost eliberaţi, iar Tiraspolul, cel puţin, n-a făcut declaraţii zgomotoase. Nu cred că la etapa actuală proglema grupului Ilaşcu are vreo relevanţă pentru Chişinău şi Tiraspol. De aceea cred că într-un anume sens o putem considera drept o temă epuizată”.
Dragi ascultători, vă reamintim că invitatul emisiunii noastre de astăzi este Serghei Melnicenko, redactor-şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda, cu care discutăm despre principalele evenimente ale săptămînii trecute.
Una din ştirile importante a fost şi anunţul făcut de oficialităţi americane, potrivit cărora Washingtonul va discuta cu aliaţii săi europeni şi cu Moscova despre posibilitatea înlocuirii trupelor ruse din Transnistria prin forţe multinaţionale de menţinere a păcii. Din această forţă ar urma să facă parte şi militari ruşi, iar propunerea se inscrie in eforturile de a rezolva o dispută cu Moscova care ameninţă Tratatul Forţelor Armate Convenţionale din Europa.
Domnule Melnicenko, cît de dispusă ar putea fi Rusia spre o asemenea schimbare?
Serghei Melnicenko: „Reacţia Rusiei este greu de prezis, deşi, în principiu, acest compromis ar fi în avantajul Rusiei. Eu nu cred că autoritatea Rusiei va fi ştirbită dacă misiunea de pacificare va fi internaţionalizată şi va include mai mulţi participanţi. Chiar şi Transnistria a declarat de mai multe ori că Ucraina ar trebui să joace un rol mai important în procesul de pacificare şi ce înseamnă acest lucru dacă nu internaţionalizarea acestui proces”.
Europa Libera: Să adăugăm că joi, la Chişinău circa 20 de personalităţi, între care un fost şi un actual deputat, foşti diplomaţi, lideri de organizaţii neguvernamentale şi analişti politici moldoveni au acuzat conducerea RM că ar purta “un dialog netransparent” cu Moscova în problema transnistreană şi retragerea trupelor ruseşti din stânga Nistrului. Într-o scrisoare deschisă, semnatarii îi cer preşedintelui Vladimir Voronin să informeze publicul moldovean şi partenerii occidentali ai Moldovei despre aceste discuţii cu autorităţile ruse, discuţii care, în cuvintele scrisorii, pun sub semnul întrebării credibilitatea internaţională, perspectivele europene ale Republicii Moldova şi şansele unei reglementări viabile a conflictului transnistrean.
------------------------------
Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme a dat recent publicităţii o amplă cercetare ce se intitulează „Economia moldoveană şi cea transnistreană – de la conflict la perspectiva dezvoltării paşnice”. Studiul relevă că în ultimii 15 ani dezvoltarea socială şi economică pe ambele maluri ale Nistrului este grav afectată de confruntarea dintre autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol, iar pentru depăşirea neîncrederii este necesară dorinţa reciprocă de restabilire a spaţiului economic comun. Experţii propun şi soluţii concrete, iar ideea de bază este ca Transnistria să fie declarată drept o regiune de dezvoltare. Acest statut – al unei regiuni în dezvoltare – este aplicat cu succes în noile ţări membre ale Uniunii Europene. Un asemenea statut ar fi şi mai pe înţelesul investitorilor străini şi ar permite realizarea unor proiecte de investiţii comune, inclusiv în cadrul celor asistate de ţările donatoare.
Acelaşi studiu relevă că în economia transnistreană predomină sectorul de stat, iar businessul mic şi mijlociu este slab dezvoltat.
Corespondenta noastră la Traspol, Natalia Tkaciuk, a încercat să afle cît de simplu sau de dificil e să gestionezi o afacere proprie în Transnistria. Relatarea Nataliei Tkaciuk vă este prezentată de colega mea, Viorica Zaharia. Natalia şi Oleg sînt căsătoriţi de 20 de ani. Au trecut prin multe împreună. S-au întîlnit la sfîrşitul anilor 80 – el tocmai se întorsese din armată, iar ea învăţa la şcoala profesională de comerţ. Îşi amintesc cît de greu se descurcau atunci cu banii. Acum, spun ei, sînt o familie fericită şi unită. Au şi o afacere proprie – trei magazine de vînzare a filtrelor pentru apă şi a echipamentelor foto. „Am început de la vînzarea cu amănuntul. Pe atunci înflorea comerţul cu tot felul de produse de larg consum sovietice în România, Polonia, Bulgaria. Ce vindeam? Tot ce se putea – plonjoare electrice, fiere de călcat, tot ce avea cerere acolo. Am acumulat un anumit capital. Pentru mine – o sumă destul de considerabilă – 5 mii de dolari”.
Natalia ne-a povestit cum la începutul anilor 90 a cutreierat cu soţul ei mai multe ţări: România, Bulgaria, Turcia. Pe toţi banii ce-i aveau cumpărau marfă şi o aduceau la Tiraspol. Nopţi nedormite, drumuri interminabile, vămile – sînt doar o mică parte a problemelor ce le-au avut de înfruntat.
Dar şi astăzi, ne-a mărturisit deja Oleg, este greu să porneşti o afacere în Transnistria. O mie de dolari investiţi îţi aduc în medie un beneficiu net de 150-200 de dolari. Numai arenda unei încăperi costă 25-30 de dolari un metru pătrat.
“Foşti cetăţeni ai URSS, astăzi locuitori ai Germaniei, mi-au povestit că la ei, într-un orăşel din provincie, arenda unui metru pătrat de spaţiu commercial costă 3 euro pe lună. S-au mirat foarte mult cînd le-am spus despre tarifele noastre. Cum poţi să plăteşti atîţia bani pentru arendă... desigur, nu este rentabil. S-au arătat foarte uimiţi de rezistenţa noastră.”
Europa Libera: Am solicitat şi opinia invitatului emisiunii noastre, Serghei Melnicenko, care este şi expert economic, despre situaţia micului business în Transnistria.
Serghei Melnicenko: „Micul business nu contribuie substanţial la partea de venituri a bugetului. Desigur, el a fost un fel de amortizor la începutul anilor 90, cînd se închideau întreprinderile, cînd lumea rămînea fără lucru, mulţi au plecat în micul business. Problema e că acum, slaba dezvoltare a acestui sector nu permite crearea în Transnistria a unei clase de mijloc a consumatorilor. Mulţi dintre cei care au fost concediaţi de la marile întreprinderi, care în condiţiile dezmăţului birocratic nu au reuşit să-şi deschidă o proprie afacere, pur şi simplu au fost nevoiţi să emigreze peste hotare, unde muncesc şi de unde trimit bani acasă”.
Mai există o categorie de mici întreprinzători în Transnistria care preferă să facă comerţ la Chişinău. În Chişinău există chiar şi o piată căreia lumea îi spune „Piaţa tiraspoleană”, unde aceştia vin să-şi vîndă marfa. Am încercat să aflăm ce-i determină să facă în fiecare zi drumul de la Bender sau Tiraspol pînă la Chişinău şi de ce nu-şi dezvoltă propria afacere acasă.
„Pentru că acolo nu ai unde să lucrezi. Nu poţi nimic să faci, nici să-ţi deschizi o afacere nici s-o dezvolţi. Iar dacă porneşti o afacere, imediat îţi pun capacul. Acolo toate locurile deja-s cumpărate – în principal de către oamenii cu funcţii mari, de deputaţii noştri şi alţii. La vamă e foarte complicat. Accept să plătesc impozitele, dar un impozit normal, nu pe acelea impuse de ei. Ei însă ne impun o taxă vamală de 40 la sută. Dar eu nu aduc această producţie de peste hotare. Eu mă deplasez prin teritoriul meu, prin teritoriul unic al RM.”
„Dacă vor închide piaţa asta ne vine sfîrşitul la toţi de aici. Unde vom lucra? Conducătorii noştri doar nu se gîndesc să ne asigure un salariu decent ca să putem să supravieţuim.”
„La noi la Tiraspol, dacă i-ai un credit, de exemplu l-ai luat acum, în mai, apoi deja în iulie trebuie să începi să întorci banii. Reiese că aceşti bani nu-ţi pot aduce nici un venit. Aici însă, condiţiile sînt mai acceptabile. Bunăoară, mi-au dat două mii, i-au împărţit pe 2 ani, şi 3 luni după asta nu am treabă cu ei. Iar în aceste 3 luni, banii îi pot pune în circulaţie ca să pot avea un cîştig.”
„În orice business există probleme. Nu putem spune că una e în Moldova şi alta-i în Transnistria. Ele există peste tot şi nu văd o mare diferenţă între ele.”
Europa Libera:
Opinii culese la intimplare la „Piaţa tiraspoleană” din Chişinău.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră, moderatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă şi săptămîna viitoare, pe aceeaşi frecvenţă, la 15 minute de dialog, aici, la Radio Europa Liberă.