Linkuri accesibilitate

Din sumarul emisiunii Linei Grau: Transnistria abordata la reuniunea de la Brno; institutia ombudsmanului


Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Valeriu Caţer:

Consultari in problema transnistreana s-au desafurat vineri la Madrid, Spania in format "3+2", adică mediatorii – Rusia, Ucraina şi OSCE – şi observatorii: Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană.

Presedintele Vladimir Voronin s-a intalnit mircuri cu secretarul adjunct al Consiliului Suprem de Securitate al Federatiei Ruse, Iuri Zubakov, cu care a discutat pe larg, citez din comunicatul preşedinţiei moldoveneşti, “aspecte ale reglementării transnistrene si perspectiva reluarii procesului de negocieri”. In ajunul vizitei lui Zubacov in Moldova, Voronin a declarat, în cadrul unui interviu agentiei ruse Ria-novosti, ca, citez, cheile reglementarii transnistrene se afla la Moscova.

Vineri, preşedintele Voronin a participat alături de alţi 13 şefi de stat, la reuniunea ţărilor din Europa Centrală, care a avut loc în Cehia, în localitatea Brno.

Tot vineri, preşedinţii Rusiei şi Ucrainei, Vladimir Putin şi Victor Iuşcenko, l-au felicitat pe Vladimir Voronin cu ocazia zilei de naştere.

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a cerut eliberarea imediată şi necondiţionată a ultimilor deţinuţi politici din grupul Ilaşcu, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, conform hotărârii din 2001 luată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Statele membre NATO au examinat vineri, la Adunarea Parlamentară a organizaţiei, un document care prevede acordarea de sprijin pentru dezvoltarea economică şi politică a Republicii Moldova, în vederea accelerării aderării ţării la Uniunea Europeană. Proiectul recomandă plasarea problemei transnistrene printre prioritatile de pe agenda UE.

Ambasada Statelor Unite ale Americii in R.Moldova s-a declarat indignata de obstructionarea continua a activitatii diplomatice normale. Ofiţerul de presă al Ambasadei, John Bilen: Celor 3 diplomaţi le-a fost interzis accesul în Transnistria la punctul de trecere de la Bender. Sunte indignaţi de această obstrucţionare a activităţii diplomatice normale.

Este a cincea oară în această lună când diplomaţilor americani nu li se permite intrarea pe teritoriul transnistrean.

Amnesty International susţine că unele guverne şi diverse grupări armate folosesc politica fricii pentru a încălca drepturile omului şi pentru a crea diviziuni în comunităţile umane. Amnesty International precizeză în raportul său anual că această critică e aplicabilă multor ţări de pe glob, între care China, Rusia şi Zimbabwe, dar în special Statelor Unite.

Minstrul rus de externe Serghei Lavrov a repetat opoziţia Moscovei faţă de un plan ONU care acordă provinciei Kosovo independenţă supraveghetă internaţional. Vorbind cu ocazia unei vizite în capitala Azerbaidjanului, Baku, Lavrov a numit planul occidental „inacceptabil”.

Rusia continua sa-si retraga armele si tehnica militara din Georgia. Un nou esalon feroviar incarcat cu arme si tehnica militara a plecat joi de la baza militara rusa din Ahalkalaki, Georgia.

------------------------

Europa Libera: Invitatul emisiunii noastre de astăzi este redactorul-şef al publicaţiei Profsoiuznie Vesti, Ludmila Koval, pe care vreau să-o întreb care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.

Ludmila Koval: Toată această agitaţie politică cred că este legată de faptul că şi Rusia şi Moldova, cred că şi Ucraina, Uniunea Europeană şi Statele Unite au obosit de conflictul nostru nesoluţionat, discuţiile noastre îngheţate şi toate forţele au fost aruncate acum spre a relansa aceste negocieri. În plus, cred că acel plan Zubakov despre care s-a tot speculat în presă există totuşi. Şi toate aceste vizite – şi a lui Zubakov, şi a reprzentanţilor Uniunii Europene şi ai OSCE-ului vorbesc despre faptul că încheţul din negocieri va fi topit câte puţin şi vom fi aşezaţi la nasa de tratative. Şi cred că este normal – în secolul 21 trebuie să învăţăm să găsim compromisuri la masa de negocieri, şi nu să umblăm cu bofumflări de fată mare...

Europa Libera: Domnă Koval, pe parcursul întregii săptămâni la Moscova s-au desfăşurat Zilele Transnistriei – o acţiune la care au participat aproape 600 de delegaţi din Transnistria – colective de creaţie, deputaţi, şefi ai administraţiilor locale şi practic întregul guvern de la Tiraspol. Manifestarea a constat bugetul regiunii aproape un milion de dolari. Şi aceasta, în condiţiile în care bugetul a fost aprobat cu un deficit de 44 la sută, iar după ce Moscova a oprit finanţarea directă a Transnistriei, în regiune au fost introduse restracţii bugetare dure. Să mai menţionăm că la eveniment au participat doar unul dintre adjuncţii departamentului de relaţii internaţionale al Guvernului Moscovei şi vicepreşedintele Dumei de Stat Serghei Baburin. Ceea ce a făcut presa rusă să aprecieze că oficialităţile de la Moscova au tratat cu răceală manifestările de prietenie venite din partea Tiraspolului.

Europa Libera: După cum aţi aflat şi din ştiri, în localitatea cehă Brno a avut loc summitul celor 15 sefi de stat din Europa Centrală. Despre ce a spus preşedintele moldovean Vladimir Voronin la BRNO l-a întrebat Oana Serafim pe colegul nostru acreditat la acest summit, Alexandru Eftode:

Preşedintele Voronin a spus că Republica Moldova doreşte să se integreze în Uniunea Europeană, însă doreşte să facă acest lucru după ce îşi va rezolva principala problemă – problema transnistreană. El a spus că există nişte parametri absolut necesari pentru rezolvarea cu succes a crizei transnistrene, şi anume – demilitarizarea regiunii, interzicerea amplasării pe teritoriul Moldovei a trupelor şi a obiectelor militare străine, acordarea unui statut echitabil Transnistriei, acordarea de garanţii locuitorilor regiunii, supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului.

Alexandru, dar despre scutul antirachetă american – un subiect controversat, ştiind opoziţia limbede exprimată a Rusiei – s-a vorbit la această întâlnire? Eftode: Da, chestiunea a fost abordată de preşedintele Cehiei, Vaţlav Klaus. El a spus că deşi ţările participante au interese diferite, ele au totuşi o problemă comună – relaţia cu Rusia. Potrivit lui, Rusia nu trebuie antagonizată, demonizată, ci adusă spre o cooperare cu toate ţările din Europa Centrală, iar premierul ceh Mirex Toporanec a spus că în ciuda opoziţiei Rusiei, Cehia nu renunţă la negocierile cu Statele Unite, pentru că scutul antirachetă nu va fi îndeptat împotriva Rusiei.

--------------------------------------- Europa Libera: Săptămâna trecută a fost lansat raportul anual al organizaţiei internaţionale pentru drepturile omului, Amnesty International. Acesta semnalează o creştere a numărului de cazuri de incalcare a drepturilor omului în lume, în special din cauza luptei globale împotriva terorismului. Amnesty International mai consideră că rasismul şi xenofobia sunt în creştere şi acest lucru se datorează faptului că guvernele lumii, din Irlanda şi până în Rusia, nu au privit cu seriozitate crimele rasiale şi discriminările împotriva minorităţilor etnice şi religioase. Djoshua Rubinştain, director regional la Amnesty International: “În Rusia, modul în care preşedintele Putin a exploatat conflictul din Cecenia, a creat un climat în care cresc violenţele împotriva minorităţilor şi persoanelor cu ten închis la culoare. Aşadar este un climat xenofob şi şovin în Rusia. Şi nu credem că Guvernul face îndeajuns pentru a-i pedepsi pe vinovaţi.

Europa Libera: Referitor la RM, raportul Amnesty International remarcă utilizarea violenţelor în închisori, traficul cu femei şi minori, iar măsurile luate împotriva violenţei în familie sunt insuficiente. În plus, raportul mai constată şi o îngrădire a libertăţii de expresie în Republica Moldova.

Europa Libera: Despre cum stau lucrurile la capitolul drepturile omului în Transnistria am stat de vorbă cu ombusmanul Vasilii Kaliko. Instituţia ombusmaului a fost creată printr-o decizie a Sovietului Suprem şi a început să lucreze în toamna anului trecut, iar luna aceasta la Tiraspol a fost oficial inaugurat sediul renovat al Aparatului Ombusmanului. L-am întrebat pe Vasilii Kaliko de încălcarea căror drepturi se plâng cel mai des transnistrenii: „Practic fiecare a treia plângere ţine de problemele sistemului judiciar. Pe locul doi este sistemul ocrotirii sănătăţii, asigurarea cu pensii, asigurarea cu locuinţe, relaţiile de proprietate, dreptul asupra pământului... Avem chiar şi câteva plângeri legate de lipsirea de dreptul de a defăşura afaceri. În opinia noastră, în prezent, la capitolul încălcări masive a drepturilor omului, se poate vorbi despre neplata salariilor. Sunt sute de asemenea cazuri, iar restanţele se ridică la peste un milion de ruble.”

Europa Libera: Vasilii Kaliko mai spune că pe parcursul ultimilor patru luni ale anului trecut au fost depuse 230 de plângeri, în timp ce în primele 4 luni ale acestui an numărul de plângeri a fost dublu. Şi iată cum explică el fenomenul: „Asta vorbeşte despre faptul că oamenii află, tot mai mulţi, despre existenţa Oficiului Ombusmanului şi despre faptul că în cazul a aproximativ 20 la sută din plângeri am obţinut repunerea în drepturi a solicitanţilor. Primim plângeri de două ori pe săptămână – marţi de dimineaţa şi joi după amiază, şi încercăm cel puţin o dată pe lună să mergem şi în alte oraşe din Transnistria.”

Europa Libera: Vasilii Kaliko spune că de multe ori oamenii care depun plângeri la oficiul ombusmanului sunt de-a dreptul disperaţi, pentru că nu mai au la cine apela. Pot oare locuitorii Transnistriei să-şi apere dreptul în justiţia internaţională – la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Vasilii Kaliko: Cunoaşteţi foarte bine condiţia de bază pentru a putea apela la Curtea de la Strasbourg – trebuie să fie epuizate căile naţionale de recurs.

Europa Libera: Totuşi, avocatul Vitalie Nagacevschi, preşedintele Asociaţiei Juriştii pentru Depturile Omului de la Chişinău spune că la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg există mai multe plângeri din partea unor locuitori din Transnistria. Vitalie Nagacevschi: Orice persoană drepturile căreia i-au fost încălcate în stânga Nistrului poate să se adreseze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Şi nu este necesar să epuizeze căile de recurs în Republica Moldova, deoarece autorităţile din Transnistria vor refuza să execute. Respectarea drepturilor unei persoane depinde în primul rând de însăşi persoana respectivă. Dacă ea se opune violărilor, ea are posibilitatea de a impune statul să-i respecte drepturile.

Europa Libera: De încalcarea drepturilor, de data aceasta la libera circulaţie, s-au plâns săptămâna trecută şi membrii Asociatiei tinerilor din Stanga Nistrului. Ei au protestat sămbătă pe podul peste Nistru de la Vadul lui Voda, împotriva barierelor de circulaţie pe acest pod şi au cerut desfiinarea postului de pacificatori rusi care, în opinia lor, crează aceste bariere. Unul dintre membrii Asociatiei tinerilor din Stanga Nistrului, Alexandru Bătrânici, ne-a declarat: „Libera circulatie este cel mai incalcat drept. Prin acest protest vrem sa facem ca conducatorii tarii sa afle mai multe si tanara generatie sa fie informata. Un tanar care nu stie despre situatia din stanga Nistrului este un tanar indiferent de situatia in care traieste. Si noi vrem sa facem o tara integra.”

Europa Libera: Vă amintim, dragi ascultători, că invitata emisiunii noastre de astăzi este redactorul-şef al publicaţiei Profsoiuznie Vesti, Ludmila Koval. În opinia dumneavoastră, în Transnistria, care dintre drepturi se încalcă mai des?

Ludmila Koval: Eu cred că în primul rând sunt neprotejaţi angajaţii faţă de angajatori. Mai ales în sectorul privat problema este foarte mare – când oamenii sunt angajaţi fără carte de muncă sau contract, când salariul este plătit în plic, când omul poate fi concediat la orice moft al angajatorului. Şi sunt foarte rare cazurile când angajaţii drepturile cărora au fost încălcate să fi apelat la justiţie. De cele mai multe ori acest lucru se datorează unei stări de inerţie şi lipsei de încredere în justiţie. Mulţi consideră că oricum nu vor câştiga. În opinia mea, este o poziţie fundamental greşită. Precedente trebuie create, pentru că se ştie că din precedente se crează tendinţe.

Europa Libera: Se încalcă sau nu drepturile omului în Transnistria? – am întrebat câţiva locuitori ai Benderului.

„Prin drepturile omului înţeleg dacă este liber un om sau nu este liber. Drepturile sale civile, dacă este apărat de lege. Dacă am compara societatea noastră cu cea occidentală, atunci aş spune că lumea la noi nu este liberă şi nici drepturile lor nu sînt protejate. De exemplu, odihna. Noi lucrăm un an de zile ca să putem ieşi în concediu şi nu putem pleca nicăieri din cauza problemelor financiare. Iar, bunăoară, chiar şi în Belarus, lumea poate să-şi permită să plece vara într-o călătorie de odihnă.”

„La noi sînt suprimate interesele noastre. Instituţia Drepturilor Omului încă nu e dezvoltată, e într-o stare embrionară şi există chiar un mare semn de întrebare dacă se va dezvolta ceva din el. Justiţia e de partea celor care au punga mare sau care deţin puterea. Dar dacă eşti un om simplu, nu poţi conta decît pe tine însuţi. Părerea mea e că în timpul apropiat în acest sistem lucrurile nu se vor schimba spre bine. Poate doar copiii noştri vor prinde această schimbare.”

„Drepturile Omului presupun în primul rînd un stat de drept – o justiţie echitabilă care apără interesele oamenilor. La noi parcă se creează asemenea condiţii, dar în relaitate sîntem departe de aşa ceva. Pentru că să sari brusc dintr-un sistem autoritar într-un sistem democratic e imposibil. Pentru asta e nevoie de timp. Un stat de drept e funcţional numai atunci cînd oamenii cunosc legile şi se luptă pentru respectarea lor. Noi însă avem o mentalitate sovietică şi credem că statul va avea grijă de noi şi ne va rezolva toate problemele. Din cauza problemelor economice, majoritatea oamenilor nici nu au timp să-şi apere drepturile, pentru că sînt nevoiţi pur şi simplu să lupte pentru existenţă, iar un om dependent nu se gîndeşte la libertate, ci la o bucată de pâine.”

“ In regiunea noastră libertatea este o ficţiune curată, pentru că nici un fel de drepturi şi de libertăţi nu sunt asigurate material. Nu este asigurat nici dreptul de a trăi, nici dreptul de a gândi şi de a se exprima liber, nici dreptul de a te alimenta normal – nimic nu este asigurat. Fără soluţionarea problemelor economică e o prostie să vorbeşti despre asigurarea oricăror drepturi. Şi iese că transnistrenii prin definiţie nu sunt liberi şi nu au nici un fel de drepturi garantate.”

Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie, şi vă dă o nouă întâlnire, la dialog, săptămâna viitoare – la aceeaşi oră, pe aceeaşi frecvenţă.
XS
SM
MD
LG