Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Lina: Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Radu Benea:
Pe 8 mai s-au împlinit 10 ani de la semnarea, la Moscova, a „Memorandumului privind normalizarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria” – document care introducea pentru prima dată noţiunea de „stat comun”. Detalii, pe parcursul programului.
Statele Europei occidentale au celebrat încetarea războiului la 8 mai, iar Rusia şi alte foste republici sovietice la 9 mai.
La parada militară organizată la Moscova cu ocazia zilei de 9 mai, preşedintele Vladimir Putin a pronunţat un discurs în care i-a omagiat pe eroii din fostul spaţiu sovietic ai celui de-al doilea război mondial. Putin: “Cei care astăzi încearcă să diminuieze importanţă acestei experienţe nepreţuite şi profanează monumentele eroilor războiului, aceia îşi jignesc propriul popor şi seamnără discordie şi neîncredere între state şi oameni.”
La Kiev, preşedintele Victor Iuşcenco a sugerat pe 9 mai că toţi ucrainenii care au luptat în cel de-al doilea război mondial, indiferent dacă au luptat pentru Armata Roşie sau pentru forţele naziste, să dobîndească statutul de veteran de război.
Iar la Chişinău preşedintele Voronin susţine în Republica Moldova monumentele eroilor sovietici ocupă cel mai de cinste loc. Voronin: „Sunt mândru de faptul că, privind spre luminosul viitor comun european poporul Moldovei nu renunţă la eroiii săi şi la recunoştinţa pentru cei care le-au adus libertate.”
Partidul „Obnovlenie”, condus de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol Evghenii Şevciuk, a obţinut înţelegerea de principiu privind semnarea unui acord cu partidul „Edinnaia Rosiia”, care deţine majoritatea în Duma de Stat de la Moscova.
Misiunea Fondului Monetar Internaţional a semnat săptămâna trecută cu Guvernul Republicii Moldova un acord privind acordarea unui împrumut în valoare de 33 milioane dolari.
Başcanul Unităţii Administrativ-Teritoriale Gagauz-Yeri, Mihail Formuzal, s-a întâlnit săptămâna trecută cu ambasadorul Lituaniei şi cu cel al Azerbaidjanului, cu care a discutat stabilirea de relaţii economice şi culturale mai strânse.
La 10 mai în zona satului Pohrebea numărul miliţienilor transnistreni şi poliţiştilor moldoveni a fost redus la jumătate, conform unei decizii a Comisiei Unificate de Control.
Reprezentantul de centru-dreapta Nicolas Sarkozy a devenit noul preşedinte al Franţei, obţinând 53% din voturi la alegerile desfăşurate pe 6 mai. Participarea la vot a fost de 85 la sută. Guvernele Statelor Unite ale Americii şi Cehiei au purtat convorbiri la Praga pentru amplasarea unui radar în apropierea capitalei cehe, ca parte componentă a scutului anti-rachetă american. Sistemul american este conceput ca pavază împotriva unor atacuri din partea Iranului şi Coreei de Nord. Moscova se opune planurilor americane şi consideră că scutul ar fi un pericol pentru Rusia.
--------------------------------------------------
Invitatul emisiunii noastre de astăzi este jurnalistul Andrei Safonov, pe care vreau să-l întreb care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Safonov: „În primul rând ar fi aniversarea a 10 ani a Memorandumului din 1997, apoi semnarea acordului dintre Obnovlenie şi Edinnaia Rosiia. Şi ar trebui menţionat şi faptul că la moment s-a creat o situaţie de criză de-a dreptul catastrofală în sfera bugetară şi se caută cu înfrigurare posibilităţi de a ieşi din criză.
Interesant este că ceva mai devreme Edinnaia Rosiia a semnat un acord de colaborare cu Partidul Patriotic din Transnistria, despre care se ştie că este partidul celui de al doilea fiu al lui Igor Smirnov, Oleg. Şi acum, semnarea unui acord cu Obnovlenie ar putea însemna că Moscova nu mai mizează doar pe garda veche. Şi o dovadă în plus sunt chiar acele dificultăţi financiare despre care am vorbit mai sus şi pe care Moscova nu mai este dispusă să le compenseze în detrimentul intereselor sale.”
Cum vă anunţam şi în deschiderea emisiunii, pe 8 mai s-au împlinit 10 ani de la semnarea, la Moscova, a „Memorandumului privind normalizarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria” – document care introducea pentru prima dată noţiunea de „stat comun”, în cadrul căruia Republica Moldova şi Transnistria apăreau ca entităţi egale, cu bugete separate şi autonomie în comerţul extern.
În ajunul acestei aniversări, Ministerul de Externe de la Moscova a declarat că Rusia îşi reiterează disponibilitatea de a media un dialog constructiv între Chişinău şi Tiraspol, în baza memorandumul din 1997.
A doua zi, departamentul de Externe de la Tiraspol a difuzat un comunicat în care, printre altele se spune că „în pofida acţiunilor sistematice ale conducerii moldoveneşti, Transnistria consideră că potenţialul Memorandumului încă nu a fost iepuizat şi el trebuie să constituie un fundament pentru colaborarea constructivă a tuturor părţilor cointeresate.
În aceeaşi zi, “ministruL de externe” de la Tiraspol, Valerii Liţkai, a susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a menţionat că Memorandumul a avut drept scop nu doar să împace Chişinăul şi Tiraspolul, ci şi să elaboreze un model pentru toate conflictele din CSI. Liţkai: „Aceste componente de bază ale Memorandumului din 1997 va trebui să le refacem. S-ar putea să existe o altă decizie – nu putem afirma că Memorandumul este un document etern. Dar vor exista în mod cert şi alte documente.”
Dezvoltând idea, Valerii Liţkai a sugerat că acest nou concept ar avea legături cu planul de acordare a independenţei regiunii Kosovo. Liţkai: „E o aberaţie să spui că ni se va propune să aplicăm, sută la sută, planul Ahtisaari, dar planul conţine conceptul de bază pentru o soluţionare – poate oare o autonimie să obţină statalitate? – şi el spune că: „Da, poate”. Şi în asta şi constă noutatea la nivel de concept. Planul pentru noi va fi în proporţie de 99 la sută diferit de cel pentru Kosovo, dar modelul acesta va fi.”
Referindu-se la recentele informaţii privind existenţa unui plan secret de reglementare negociat între Moscova şi Chişinău, Valerii Liţkai a spus că nu există un document, ci doar nişte încercări de-ale Chişinăului de a rescrie planul Kozak în favoarea sa, încercări care potrivit lui nu sunt pe plac nici Moscovei nici Brixelles-ului.
Răspunzând unei întrebări a postului nostru de radio, Valerii Liţkai a declarat că Transnistria sprijină idea demilitarizării ambelor părţi şi că a îndeplinit deja prevedrerile privind democratizarea prevăzute în planul ucrainean de reglementare a conflictului, numit Planul Iuşcenko.
Să mai menţionăm aici că Chişinăul oficial nu a consemnat în nici un fel aniversarea a 10 ani de la semnarea Memorandumului şi nici nu a comentat declaraţiile Moscovei şi ale Tiraspolului.
Aş vrea să-l întreb pe invitatul nostru de astăzi, Andrei Safonov, ce vor să însemne aceste noi declaraţii simultane ale Moscovei şi Tiraspolului – ar putea fi un semnal că am putea asista la apariţia unor noi documente, propuneri, privind reglementarea transnistreană?
Andrei Safonov: „Eu cred că şi acel plan, care este atribuit Chişinăului oficial, dar şi poziţia privind egalitatea păţilor – a Chişinăului şi Tiraspolului – care ca şi cum ar veni din partea Transnistriei, nu sunt poziţii definitive şi constituie platforme pentru un viitor târg. Pentru că în spatele acestor jucători stau actori mult mai puternici – Rusia, Statele Unite, Uniunea Europeană. Astfel încât soluţia finală în mod sigur va fi undeva la mijloc. Deocamdată însă asistăm la nişte relaţii tensionate – în special jocul dur al Moscovei în raport cu şeful Misiunii OSCE, Louis O’Neill, reţinut în aeroportul Domodedovo, nesoluţionarea problemei vinurilor, intenţia Chişinăul de a introduce de la 1 iulie un control şi asupra importurilor în Transnistria, nu doar a exporturilor – şi ne rămâne doar să ghicim cum va rîspunde Tiraspolul... Acestea sunt indicii care ne spun că încă suntem departe de reglementare. Pentru că în caz contrar, ar fi fost puţin probabil ca părţile să exercite presiuni atât de dure una asupra alteia.”
Majoritatea statelor europene sărbătoresc Ziua Victoriei asupra fascismului pe data de 8 mai, în timp ce pe 9 mai se sărbătoreşte Ziua Europei – dată la care în 1950 a fost semnat Acordul prin care Franţa şi Germania au decis constituirea unei comunităţi, membrii căreia urmau să-şi pună sub control comun producţia de oţel şi cărbune, accord care a stat la baza actualei Uniuni Europene. În majoritatea statelor fostei Uniuni Sovietice însă Ziua Victoriei se sărbătoreşte pe data de 9 mai. Şi în Transnistria în această zi au avut loc depuneri de flori la monumentele ostaşilor căzuţi, au avut loc concerte şi petreceri festive, şi au fost omagiaţi veteranii Armatei Sovietice.
La Râbniţa a avut loc pe 9 mai o paradă militară, iar mai mulţi agenţi economici au pus mână de la mână şi au reparat sediul Asociaţiei Veteranilor. Relatarea corespondentei noastre la Râbniţa, Valeria Odenţova, vă este prezentată de Radu Benea:
Pentru veteranii din Ribniţa Ziua Victoriei nu s-a încheiat cu sărbătoarea de 9 mai, ci a continuat până pe 11 mai, când a fost inaugurat sediul proaspăt reparat al Uniunii Veteranilor. De câţiva ani această organizaţie neguvernamentală îşi are sediul în fosta clădire a şcolii de pictură, care nu a fost reparată de ani buni. Podeaua putrezită, geamurile sparte, aparatul de telefon cam de aceeaşi vârstă cu veteranii, vopseaua cojită şi tencuiala care se surpa de pe tavan – sunt doar câteva detalii care descriu starea sediului unde se adunau oamenii în erate pentru a mai sta de vorbă...
Idea de a repara a acest sediu aparţine Centrului pentru Tineret din Ribniţa. Iată ce spune directorul Centrului, Andrei Volodin: „În fiecare an pentru veterani se organizează tot felul de concerte şi întâlniri. Dar noi am vrut să facem ceva substanţial pentru ei. La un moment dat fusesem în vizită la cei de la Uniunea Veteranilor şi nu am putut să nu observăm în ce stare era încăperea lor. Şi imediat ne-a venit idea că ar fi mai bine ca în locul acestor manifestări pompoase să le facem pur şi simplu o reparaţie. Am apelat la întreprinzătorii din oraş, la oamenii de afaceri, şi nici unul nu ne-a refuzat...”
Despre felul în care a fost realizat proiectul povesteşte adjunctul şefului Direcţiei pentru tineret, sport şi turism din cadrul administraţiei oraşului Ribniţa, Tatiana Vrodenko: „A fost iniţiativa tinerilor din oraşul nostru, dar au participat la realizarea ei foarte mulţi oameni. Sponsorilor noştri le-am înmânat scrisori de mulţumire pentru susţinerea acestei iniţiative şi a scrisoare de acest fel am înmânat şi lui Iurii Platonov, şeful administraţiei oraşului Râbniţa.”
Sărbătoarea lansării sediului renovat a adus împreună tinerii, sponsorii şi veteranii. Cu toţii au cântat şi s-au bucurat şi de alte cadouri – setul de căni de ceai, veselă, ceainicul electric, ca să nu mai vorbim de bulciuri şi gustări... Despre emiţiile şi impresiile sale ne povesteşte una din membrele Uniunii Veteranilor, Ludmila Colesnic: „Simt că avem cui să transmitem guvernarea, în aşa fel încât să trăim bine şi să fim înţeleşi. Vă mulţumim că aţi făcut atăt de multe pentru noi – ne-aţi dat o nouă energie şi sete de viaţă...”
Uniunea Veteranilor este o organizaţie foarte importantă pentru oamenii în vârstă, susţine preşedintele ei, Vasilii Climentiev; „Aici pensionarii se odihnesc, stau de vorbă, ascultă radioul, citesc ziarele, îşi amintesc de trecut, discută şi despre problemele de actualitate. Iată de ce un cadou mai mare nici nu ne puteam imagina. Mai ales că în ajunul sărbătorii administraţia orăşenească a facut cadou Uniunii Veteranilor un televizor.”
O lună şi jumătate de efort din partea tinerilor şi oamenilor de afaceri nu au trecut în zadar – acum orice pensionar are un loc – îngrijit şi confortabil – unde poate veni să stea de vorbă şi să bea un ceai, împreună cu alţi veterani.
Radu Benea v-a prezentat relatarea corespondentei noastre la Râbniţa Valeria Odenţova.
Am întrebat câţiva trecători din Râbniţa ce înseamnă pentru ei ziua de 9 mai.
„Cred că nu voi sărbători în mod special. Şi în general, am impresia că buneii noştri au luptat cam degeaba. Probabil, atunci, într-adevăr au luptat pentru un vis şi nu au crezut că se va destrăma totul… Deşi, din lucrurile care se află acum, devine clar că şi pe vremea Uniunii Sovietice nu era chiar totul atât de bine – oricum au existat mereu bogaţi şi săraci…”
"Acestei Zile a Victoriei îi datorăm faptul că suntem cu toţii vii şi sănătoşi. Asta au câştigat pentru noi cei care au murit. Deaceea, în mod firesc, este o mare sărbătoare.”
“Este o sărbătoare pentru toţi oamenii. Ştim că în afară de Uniunea Sovietică în acest război au fost implicate şi alte ţări care intrau în coaliţia împotriva Germaniei – şi Statele unite ale Americii, şi Marea Britanie. Iată ce de această victorie este una a poporului sovietic asupra Germaniei hitleriste, dar ea a adus libertate întregii Europe. Le-aş dori tuturor locuitorilor Râbniţei şi mai ales tinerei generaţii, să nu afle niciodată cum este mirosul de praf de puşcă.”
“Această sărbătoare este una când cinstesc memoria celor căzuţi în lupte pentru Patria noastră, şi îmi amintesc şi de cei care au rămas în viaţă – îi vizitez pe veterani, încerc să-şi ajut… De fapt pentru mine personal, nu este o sărbătoare. Pentru oamenii sovietici erau organizate parade, era frumos, pentru ei era sărbătoare… Iar noi am prins doar ecoul – ştim doar că există o asemenea zi… Nu m-aş mira chiar dacă următoarea geenraţie nu va mai şti ce a fost pe 9 mai.”
“De dimineaţă voi merge la paradă, de obicei cumpăram flori pentru veteranii care sunt din ce în ce mai puţini. Nu trebuie să uităm de trecut, de ceea ce a fost odată, cum din cauza intereselor politice au murit milioane de oameni, s-au distrus vieţi şi familii, au rămas copiii fără părinţi, părinţii fără copii… Trebuie să facem în aşa fel încât lucrul asta să nu se mai repete.”
Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie, şi vă dă o nouă întâlnire, la dialog, săptămâna viitoare – la aceeaşi oră, pe aceeaşi frecvenţă.
AICI E REL
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Lina: Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Radu Benea:
Pe 8 mai s-au împlinit 10 ani de la semnarea, la Moscova, a „Memorandumului privind normalizarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria” – document care introducea pentru prima dată noţiunea de „stat comun”. Detalii, pe parcursul programului.
Statele Europei occidentale au celebrat încetarea războiului la 8 mai, iar Rusia şi alte foste republici sovietice la 9 mai.
La parada militară organizată la Moscova cu ocazia zilei de 9 mai, preşedintele Vladimir Putin a pronunţat un discurs în care i-a omagiat pe eroii din fostul spaţiu sovietic ai celui de-al doilea război mondial. Putin: “Cei care astăzi încearcă să diminuieze importanţă acestei experienţe nepreţuite şi profanează monumentele eroilor războiului, aceia îşi jignesc propriul popor şi seamnără discordie şi neîncredere între state şi oameni.”
La Kiev, preşedintele Victor Iuşcenco a sugerat pe 9 mai că toţi ucrainenii care au luptat în cel de-al doilea război mondial, indiferent dacă au luptat pentru Armata Roşie sau pentru forţele naziste, să dobîndească statutul de veteran de război.
Iar la Chişinău preşedintele Voronin susţine în Republica Moldova monumentele eroilor sovietici ocupă cel mai de cinste loc. Voronin: „Sunt mândru de faptul că, privind spre luminosul viitor comun european poporul Moldovei nu renunţă la eroiii săi şi la recunoştinţa pentru cei care le-au adus libertate.”
Partidul „Obnovlenie”, condus de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol Evghenii Şevciuk, a obţinut înţelegerea de principiu privind semnarea unui acord cu partidul „Edinnaia Rosiia”, care deţine majoritatea în Duma de Stat de la Moscova.
Misiunea Fondului Monetar Internaţional a semnat săptămâna trecută cu Guvernul Republicii Moldova un acord privind acordarea unui împrumut în valoare de 33 milioane dolari.
Başcanul Unităţii Administrativ-Teritoriale Gagauz-Yeri, Mihail Formuzal, s-a întâlnit săptămâna trecută cu ambasadorul Lituaniei şi cu cel al Azerbaidjanului, cu care a discutat stabilirea de relaţii economice şi culturale mai strânse.
La 10 mai în zona satului Pohrebea numărul miliţienilor transnistreni şi poliţiştilor moldoveni a fost redus la jumătate, conform unei decizii a Comisiei Unificate de Control.
Reprezentantul de centru-dreapta Nicolas Sarkozy a devenit noul preşedinte al Franţei, obţinând 53% din voturi la alegerile desfăşurate pe 6 mai. Participarea la vot a fost de 85 la sută. Guvernele Statelor Unite ale Americii şi Cehiei au purtat convorbiri la Praga pentru amplasarea unui radar în apropierea capitalei cehe, ca parte componentă a scutului anti-rachetă american. Sistemul american este conceput ca pavază împotriva unor atacuri din partea Iranului şi Coreei de Nord. Moscova se opune planurilor americane şi consideră că scutul ar fi un pericol pentru Rusia.
--------------------------------------------------
Invitatul emisiunii noastre de astăzi este jurnalistul Andrei Safonov, pe care vreau să-l întreb care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Safonov: „În primul rând ar fi aniversarea a 10 ani a Memorandumului din 1997, apoi semnarea acordului dintre Obnovlenie şi Edinnaia Rosiia. Şi ar trebui menţionat şi faptul că la moment s-a creat o situaţie de criză de-a dreptul catastrofală în sfera bugetară şi se caută cu înfrigurare posibilităţi de a ieşi din criză.
Interesant este că ceva mai devreme Edinnaia Rosiia a semnat un acord de colaborare cu Partidul Patriotic din Transnistria, despre care se ştie că este partidul celui de al doilea fiu al lui Igor Smirnov, Oleg. Şi acum, semnarea unui acord cu Obnovlenie ar putea însemna că Moscova nu mai mizează doar pe garda veche. Şi o dovadă în plus sunt chiar acele dificultăţi financiare despre care am vorbit mai sus şi pe care Moscova nu mai este dispusă să le compenseze în detrimentul intereselor sale.”
Cum vă anunţam şi în deschiderea emisiunii, pe 8 mai s-au împlinit 10 ani de la semnarea, la Moscova, a „Memorandumului privind normalizarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria” – document care introducea pentru prima dată noţiunea de „stat comun”, în cadrul căruia Republica Moldova şi Transnistria apăreau ca entităţi egale, cu bugete separate şi autonomie în comerţul extern.
În ajunul acestei aniversări, Ministerul de Externe de la Moscova a declarat că Rusia îşi reiterează disponibilitatea de a media un dialog constructiv între Chişinău şi Tiraspol, în baza memorandumul din 1997.
A doua zi, departamentul de Externe de la Tiraspol a difuzat un comunicat în care, printre altele se spune că „în pofida acţiunilor sistematice ale conducerii moldoveneşti, Transnistria consideră că potenţialul Memorandumului încă nu a fost iepuizat şi el trebuie să constituie un fundament pentru colaborarea constructivă a tuturor părţilor cointeresate.
În aceeaşi zi, “ministruL de externe” de la Tiraspol, Valerii Liţkai, a susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a menţionat că Memorandumul a avut drept scop nu doar să împace Chişinăul şi Tiraspolul, ci şi să elaboreze un model pentru toate conflictele din CSI. Liţkai: „Aceste componente de bază ale Memorandumului din 1997 va trebui să le refacem. S-ar putea să existe o altă decizie – nu putem afirma că Memorandumul este un document etern. Dar vor exista în mod cert şi alte documente.”
Dezvoltând idea, Valerii Liţkai a sugerat că acest nou concept ar avea legături cu planul de acordare a independenţei regiunii Kosovo. Liţkai: „E o aberaţie să spui că ni se va propune să aplicăm, sută la sută, planul Ahtisaari, dar planul conţine conceptul de bază pentru o soluţionare – poate oare o autonimie să obţină statalitate? – şi el spune că: „Da, poate”. Şi în asta şi constă noutatea la nivel de concept. Planul pentru noi va fi în proporţie de 99 la sută diferit de cel pentru Kosovo, dar modelul acesta va fi.”
Referindu-se la recentele informaţii privind existenţa unui plan secret de reglementare negociat între Moscova şi Chişinău, Valerii Liţkai a spus că nu există un document, ci doar nişte încercări de-ale Chişinăului de a rescrie planul Kozak în favoarea sa, încercări care potrivit lui nu sunt pe plac nici Moscovei nici Brixelles-ului.
Răspunzând unei întrebări a postului nostru de radio, Valerii Liţkai a declarat că Transnistria sprijină idea demilitarizării ambelor părţi şi că a îndeplinit deja prevedrerile privind democratizarea prevăzute în planul ucrainean de reglementare a conflictului, numit Planul Iuşcenko.
Să mai menţionăm aici că Chişinăul oficial nu a consemnat în nici un fel aniversarea a 10 ani de la semnarea Memorandumului şi nici nu a comentat declaraţiile Moscovei şi ale Tiraspolului.
Aş vrea să-l întreb pe invitatul nostru de astăzi, Andrei Safonov, ce vor să însemne aceste noi declaraţii simultane ale Moscovei şi Tiraspolului – ar putea fi un semnal că am putea asista la apariţia unor noi documente, propuneri, privind reglementarea transnistreană?
Andrei Safonov: „Eu cred că şi acel plan, care este atribuit Chişinăului oficial, dar şi poziţia privind egalitatea păţilor – a Chişinăului şi Tiraspolului – care ca şi cum ar veni din partea Transnistriei, nu sunt poziţii definitive şi constituie platforme pentru un viitor târg. Pentru că în spatele acestor jucători stau actori mult mai puternici – Rusia, Statele Unite, Uniunea Europeană. Astfel încât soluţia finală în mod sigur va fi undeva la mijloc. Deocamdată însă asistăm la nişte relaţii tensionate – în special jocul dur al Moscovei în raport cu şeful Misiunii OSCE, Louis O’Neill, reţinut în aeroportul Domodedovo, nesoluţionarea problemei vinurilor, intenţia Chişinăul de a introduce de la 1 iulie un control şi asupra importurilor în Transnistria, nu doar a exporturilor – şi ne rămâne doar să ghicim cum va rîspunde Tiraspolul... Acestea sunt indicii care ne spun că încă suntem departe de reglementare. Pentru că în caz contrar, ar fi fost puţin probabil ca părţile să exercite presiuni atât de dure una asupra alteia.”
Majoritatea statelor europene sărbătoresc Ziua Victoriei asupra fascismului pe data de 8 mai, în timp ce pe 9 mai se sărbătoreşte Ziua Europei – dată la care în 1950 a fost semnat Acordul prin care Franţa şi Germania au decis constituirea unei comunităţi, membrii căreia urmau să-şi pună sub control comun producţia de oţel şi cărbune, accord care a stat la baza actualei Uniuni Europene. În majoritatea statelor fostei Uniuni Sovietice însă Ziua Victoriei se sărbătoreşte pe data de 9 mai. Şi în Transnistria în această zi au avut loc depuneri de flori la monumentele ostaşilor căzuţi, au avut loc concerte şi petreceri festive, şi au fost omagiaţi veteranii Armatei Sovietice.
La Râbniţa a avut loc pe 9 mai o paradă militară, iar mai mulţi agenţi economici au pus mână de la mână şi au reparat sediul Asociaţiei Veteranilor. Relatarea corespondentei noastre la Râbniţa, Valeria Odenţova, vă este prezentată de Radu Benea:
Pentru veteranii din Ribniţa Ziua Victoriei nu s-a încheiat cu sărbătoarea de 9 mai, ci a continuat până pe 11 mai, când a fost inaugurat sediul proaspăt reparat al Uniunii Veteranilor. De câţiva ani această organizaţie neguvernamentală îşi are sediul în fosta clădire a şcolii de pictură, care nu a fost reparată de ani buni. Podeaua putrezită, geamurile sparte, aparatul de telefon cam de aceeaşi vârstă cu veteranii, vopseaua cojită şi tencuiala care se surpa de pe tavan – sunt doar câteva detalii care descriu starea sediului unde se adunau oamenii în erate pentru a mai sta de vorbă...
Idea de a repara a acest sediu aparţine Centrului pentru Tineret din Ribniţa. Iată ce spune directorul Centrului, Andrei Volodin: „În fiecare an pentru veterani se organizează tot felul de concerte şi întâlniri. Dar noi am vrut să facem ceva substanţial pentru ei. La un moment dat fusesem în vizită la cei de la Uniunea Veteranilor şi nu am putut să nu observăm în ce stare era încăperea lor. Şi imediat ne-a venit idea că ar fi mai bine ca în locul acestor manifestări pompoase să le facem pur şi simplu o reparaţie. Am apelat la întreprinzătorii din oraş, la oamenii de afaceri, şi nici unul nu ne-a refuzat...”
Despre felul în care a fost realizat proiectul povesteşte adjunctul şefului Direcţiei pentru tineret, sport şi turism din cadrul administraţiei oraşului Ribniţa, Tatiana Vrodenko: „A fost iniţiativa tinerilor din oraşul nostru, dar au participat la realizarea ei foarte mulţi oameni. Sponsorilor noştri le-am înmânat scrisori de mulţumire pentru susţinerea acestei iniţiative şi a scrisoare de acest fel am înmânat şi lui Iurii Platonov, şeful administraţiei oraşului Râbniţa.”
Sărbătoarea lansării sediului renovat a adus împreună tinerii, sponsorii şi veteranii. Cu toţii au cântat şi s-au bucurat şi de alte cadouri – setul de căni de ceai, veselă, ceainicul electric, ca să nu mai vorbim de bulciuri şi gustări... Despre emiţiile şi impresiile sale ne povesteşte una din membrele Uniunii Veteranilor, Ludmila Colesnic: „Simt că avem cui să transmitem guvernarea, în aşa fel încât să trăim bine şi să fim înţeleşi. Vă mulţumim că aţi făcut atăt de multe pentru noi – ne-aţi dat o nouă energie şi sete de viaţă...”
Uniunea Veteranilor este o organizaţie foarte importantă pentru oamenii în vârstă, susţine preşedintele ei, Vasilii Climentiev; „Aici pensionarii se odihnesc, stau de vorbă, ascultă radioul, citesc ziarele, îşi amintesc de trecut, discută şi despre problemele de actualitate. Iată de ce un cadou mai mare nici nu ne puteam imagina. Mai ales că în ajunul sărbătorii administraţia orăşenească a facut cadou Uniunii Veteranilor un televizor.”
O lună şi jumătate de efort din partea tinerilor şi oamenilor de afaceri nu au trecut în zadar – acum orice pensionar are un loc – îngrijit şi confortabil – unde poate veni să stea de vorbă şi să bea un ceai, împreună cu alţi veterani.
Radu Benea v-a prezentat relatarea corespondentei noastre la Râbniţa Valeria Odenţova.
Am întrebat câţiva trecători din Râbniţa ce înseamnă pentru ei ziua de 9 mai.
„Cred că nu voi sărbători în mod special. Şi în general, am impresia că buneii noştri au luptat cam degeaba. Probabil, atunci, într-adevăr au luptat pentru un vis şi nu au crezut că se va destrăma totul… Deşi, din lucrurile care se află acum, devine clar că şi pe vremea Uniunii Sovietice nu era chiar totul atât de bine – oricum au existat mereu bogaţi şi săraci…”
"Acestei Zile a Victoriei îi datorăm faptul că suntem cu toţii vii şi sănătoşi. Asta au câştigat pentru noi cei care au murit. Deaceea, în mod firesc, este o mare sărbătoare.”
“Este o sărbătoare pentru toţi oamenii. Ştim că în afară de Uniunea Sovietică în acest război au fost implicate şi alte ţări care intrau în coaliţia împotriva Germaniei – şi Statele unite ale Americii, şi Marea Britanie. Iată ce de această victorie este una a poporului sovietic asupra Germaniei hitleriste, dar ea a adus libertate întregii Europe. Le-aş dori tuturor locuitorilor Râbniţei şi mai ales tinerei generaţii, să nu afle niciodată cum este mirosul de praf de puşcă.”
“Această sărbătoare este una când cinstesc memoria celor căzuţi în lupte pentru Patria noastră, şi îmi amintesc şi de cei care au rămas în viaţă – îi vizitez pe veterani, încerc să-şi ajut… De fapt pentru mine personal, nu este o sărbătoare. Pentru oamenii sovietici erau organizate parade, era frumos, pentru ei era sărbătoare… Iar noi am prins doar ecoul – ştim doar că există o asemenea zi… Nu m-aş mira chiar dacă următoarea geenraţie nu va mai şti ce a fost pe 9 mai.”
“De dimineaţă voi merge la paradă, de obicei cumpăram flori pentru veteranii care sunt din ce în ce mai puţini. Nu trebuie să uităm de trecut, de ceea ce a fost odată, cum din cauza intereselor politice au murit milioane de oameni, s-au distrus vieţi şi familii, au rămas copiii fără părinţi, părinţii fără copii… Trebuie să facem în aşa fel încât lucrul asta să nu se mai repete.”
Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie, şi vă dă o nouă întâlnire, la dialog, săptămâna viitoare – la aceeaşi oră, pe aceeaşi frecvenţă.
AICI E REL