Linkuri accesibilitate

Subiectele emisiunii moderate de Lina Grâu: Schimb dur de replici la ONU între delegaţiile rusă şi americană pe tema conflictelor îngheţate; sărbătorirea Paştelui Blajinilor


Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele titluri:

-

Subiectul conflictelor îngheţate a generat un schimb dur de replici la Naţiunile Unite între delegaţiile rusă şi americană -

Creştinii ortodocşi au sărbătorit Paştele Blajinilor -

Şi cum au fost sărbătorile de Paşti pentru catolicii din Transnistria.

Radio Europa Libera: Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Radu Benea.

La Moscova s-au desfăşurat consultări ruso-americane în problema transnistreană, comunică vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse. Detalii despre rezultatele consultărilor nu au fost făcute publice. Discuţiile dintre oficialii ruşi şi cei americani au coincis în timp cu vizita vicepremierului moldovean Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe, în capitala Rusiei.

Vizita lui Andrei Stratan la Moscova a fost prilejuită de aniversarea a 15 ani de la stabilirea de relaţii diplomatice între Rusia şi Moldova.

Un Protocol semnat miercuri, la Moscova, prevede reluarea exportului produselor vegetale din Republica Moldova pe piaţa rusă.

Pe fundalul reducerii dramatice a schimburilor comerciale cu ţările CSI, Republica Moldova îşi intensifică relaţiile comerciale cu ţările Uniunii Europene. Datele statistice din primele două luni ale anului arată că valoarea comerţului exterior al RM cu UE a atins un nivel maxim istoric – de peste 47 la sută.

Centrul comun de solicitare a vizelor din R.Moldova a început joi primirea actelor de la moldovenii care vor să călătorească în patru state ale Uniunii Europene. Centrul va fi deservit de consulii Austriei, Ungariei, Sloveniei şi Letoniei, care vor veni periodic la Chişinău.

Întâlnirea liderilor republicilor nerecunoscute din spaţiul post sovietic – Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria – a fost amânată pentru luna mai. Detalii, de la Valeria Viţu:

Reuniunea, care a fost fixată pentru zilele de 10 şi 11 aprilie, nu a avut loc din cauza unei crize hipertensive a liderului abhaz Serghei Bagapş. În schimb, la Suhumi a avut loc o reuniune a miniştrilor de Externe a celor trei republici separatiste, care au adoptat o declaraţie privitor la consultările purtate zilele acestia în Consiliul de Securitate al ONU pe marginea conflictului georgiano-abhaz. Declaraţia critică faptul că la aceste consultări nu au fost invitaţi şi reprezentanţii Abhaziei. Ambasadorul rus la ONU, Vitaly Churkin, s-a arătat revoltat de faptul că Statele Unite ale Americii au refuzat eliberarea vizei ministrului de externe al Abhaziei, Serghei Şamba, care intenţiona să participle la dezbaterile din Consiliul de Securitate ONU în cadrul delegaţiei ruse.

Vitaly Churkin: "Deoarece viza nu a fost eliberată de Statele Unite, consider că este greşeala Statelor Unite. Şi din câte ştiu, împotriva eliberării acestei vize a fost şi Georgia. Dacă partea georgiana doreşte, aşa cum afirmă, o soluţie politică şi diplomatică pentru conflict, ea trebuie să stea de vorbă cu cealaltă parte a conflictului".

Reprezentantul Departamentului de Stat al SUA, Shon McCormack, a declarat în replică că Serghei Şamba şi-a retras singur solicitarea de viză. “Domnul Şamba, care activează în calitate de, citez, ministru de Externe abhaz, a aplicat pentru viză, după care şi-a retras cererea ».

Audierile în cadrul ONU pe tema „Conflcitelor îngheţate” sunt planificate pentru 15 aprilie. Aceste audieri au fost iniţiate de statele membre GUAM – Georgia, Ucraina, Azerbadjan şi Moldova.

Directorul Institutului ţărilor CSI, Vladimir Jarihin, a declarat în cadrul unei emisiuni realizate de serviciul rusesc al postului nostru de radio că modelul Kosovo nu poate constitui un precedent pentru Transnistria: „Situaţia din Transnistria este total diferită. Aici toată lumea vede lumină la capătul tunelului. Aici nu au existat refugiaţi, nu există diferenţe etnice între cele două părţi ale conflictului, aici nu există diferenţe religioase. Deaceea aici problema poate fi rezolvată, dacă – s-o spunem deschis – Europa va accepta idea că statul reunificat va fi unul neutru, nu va intra în NATO şi va fi prietenos Rusiei”.

Uniunea Europeană doreşte să-şi întărească relaţiile cu ţările bogate în energie de la Marea Neagră şi e pregătită să fie mai activă în rezolvarea conflictelor îngheţate din regiune, a spus Comisarul european pentru relaţii externe Benita Ferrero Waldner.

Primul ministru al Ucrainei, Victor Ianukovici a sugerat că ar putea fi de acord să participe la alegerile anticipate convocate de rivalul său, preşedintele Iuşcenko, singura condiţie ar fi ca toţi participanţii în procesul politic să fie de acord cu alegerile.

Într-un interviu cu postul nostru de radio, preşedintele Iuşcenko a declarat: "Vreau să subliniez că dizolvarea parlamentului nu este un scop în sine. Astăzi este singura cale ca viaţa politică a ţării să fie repusă într-un cadru legal". Toată saptămâna trecută la Kiev au continuat demonstraţii paralele atât în susţinerea preşedintelui Iuşcenko, cât şi a premierului Ianukovici.

Ministerul ucrainean de Externe a mulţumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat Ucrainei în demersul acestei ţări de a intra în Alianţa Nord-Atlantică. La 10 aprilie, preşedintele american George Bush a promulgat legea prin care Statele Unite acordă ajutor Ucrainei, Georgiei, Albaniei, Croaţiei şi Macedoniei în vederea intrării lor în NATO.

Dragi ascultatori, evenimentul cel mai important al săptămânii trecute este sărbătorirea Paştelui Blajinilor de către creştinii ortodocşi. În Transnistria însă, există şi creştini catolici şi l-am întrebat pe părintele Vladislav, pastorul catolic din Bender, cum au fost sarbatorile Paştelui pentru catolici şi dacă Biserica Catolică sărbătoreşte şi ea Paştele Blajinilor.

Părintele Vladislav: „În Biserica Catolică din Transnistria nu există diferenţe foarte mari în tradiţia sărbătoririi Paştelui, faţă de Biserica Ortodoxă. Singura diferenţă este faptul că noi urmăm calendarul Gregorian, iar Biserica Ortodoxă – pe cel Iulian. De aici vin şi diferenţele în data sărbătoririi Paştelui. În anul acesta, în mod fericit, am sărbătorit împreună – acest lucru se repetă o dată la patru ani. Diferenţele mai ţin şi de ritual, de modul în care se oficiază slijba pashală, la noi şi la ortodocşi. Dar identică rămâne tradiţia sfinţirii bucatelor aduse de Paşti la biserică… La o săptămână după Paşte în Biserica Catolică este Sărbătoarea Compasiunii Divine. La Biserica Ortodoxă este sărbătoarea pomenirii celor morţi şi eu ştiu că mulţi dintre membrii comunităţii noastre vor participa şi ei la această sărbătoare şi vor merge şi ei la cimitire. Şi chiar dacă e pe linia Bisericii Ortodoxe, oricum salutăm acest lucru – în felul acesta oamenii îşi dau seama de unitatea tradiţiei creştine şi îşi amintesc de cei răposaţi. Altceva e ca sărbătoarea să nu degenereze în ospăţ – important e să mergem la cimitir cu rugăciune… “

Şi pentru că suntem în perioada sărbătorilor de Paşti, corespondentul nostru la Bruxelles, Dan Alexe, a încercat să vadă care sunt diferenţele în percepţia doctrinei mintuirii si a harului divin la catolici si la protestanti…

Сatolicii şi protestanţii nu sunt deloc de acord în legatură cu modul în care – pe plan cosmic, sau divin – omenirea poate fi salvată, mantuită. Pentru protestanţi, mântuirea ţine de bunul plac al lui Dumnezeu şi, urmând de aici, nu ţine seama de cantitatea sau importanţa bunelor fapte comise. Pentru protestanţi, raportul e invers: comit fapte bune cei care au fost aleşi şi mântuiţi deja anticipativ.

În acelasi timp, pentru protestanţi nimeni nu poate şti, dacă face parte dintre cei aleşi sau nu!… Ceea ce înseamna că, de fapt, protestanţii sunt osândiţi să facă fapte bune fără a şti însă dacă ele folosesc la ceva!

Pentru catolici în schimb, şi în special pentru exuberanţii mediteraneeni, mântuirea personală iţi vine din faptele tale bune, aşa încât fiecare îşi poate pregăti viitorul de pe lumea cealaltă, tot aşa cum fiecare se pregateşte de pensie. Mai mult, chiar şi atunci când calci pe de lături, Dumnezeu te poate ierta. Te pocăieşti, mergi la spovedanie, dai ceva pentru biserică… totul aduce cu un soi de tranzacţie între om şi Dumnezeu!, ceea ce protestanţii nu pot accepta, şi asta încă din vremea când luteranii militanţ numeau Roma, cetatea papală: Târfa cea Mare!…

Şi tocmai la Roma, în urmă cu vreo doi ani, reprezentanţi ai Vaticanului şi ai bisericilor luterane au semnat un acord în legătură cu definirea unei doctrine comune a mântuirii.Acord de compromis, care lasă pe dinafară toate celelalte branşe ale creştinismului: calvinii, menoniştii, presbiterienii, ş.a.m.d., ca să nu mai vorbim de ortodocşi şi armeni!… Aşa încât, e laudabil, desigur, că papa şi luteranii se înteleg asupra etichetei de pus pe fenomenul mântuirii, dar Europa religioasă va rămâne la fel de îmbucătăţită… până când Dumnezeu ne va mântui pe toţi, indiferent de etichetă.

Revenind la lucrurile care ne apropie, colegul meu Dumitru Crudu a consemnat opinia a doi lideri de organizaţii neguvernamentale, una de la Chişinău şi alta de la Tiraspol, referitoare la punţile culturale dintre cele două maluri ale Nistrului.

Apropiera culturală dintre oamenii de cultură de pe cele două maluri ale Nistrului, ar putea contribui la relansarea fenomenului cultural din Republica Moldova. Aceasta este opinia lui Veaceaslav Reabcinschi, directorul Asociaţiei Alternativa Nouă: „ Acest lucru poate fi realizat printr-un program special, prin realizarea un proiecte comune, prin realizarea unor acţiuni culturale comune”.

În opinia lui Veaceaslav Reabcinschi, artiştii plastici din Tiraspol sau Rîbniţa ar trebui să circule nestingherit la Chişinău pentru a-şi vernisa expoziţiile de pictură, iar actorii tiraspoleni ar trebui să fie invitaţi mai des pentru a prezenta publicului chişinăuian spectacolele lor de ultimă oră. La fel ar trebui să se întîmple şi cu scriitorii sau muzicienii.

Vernoca Maşnic reprezentanta Asociaţiei „Vzaimodeistvie” Interacţiune din Tiraspol este de acord că ar trebui să se intensifice dialogul cultural: „Există foarte multe legături culturale, dar ele funcţionează mai degrabă la nivel individual şi sunt discontinue. Aceste legături există, deşi nu sunt la vedere. De aceea, ar fi o mare greşeală să afirmăm că ar trebui s-o luăm de la zero. Mai degraba ar trebui să continuăm şi să dezvoltăm ceea ce deja există”.

Veronica era elevă la Colegiul Muzical din Tiraspol cînd s-a declanşat conflictului armat de pe Nistru. Războiul nu a împiedicat-o însă să vină la Chişinău şi să devină studentă a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Ea a făcut naveta între Tiraspol şi Chişinău într-o perioadă cînd relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului erau deosebit de tensionate. Faptul că era din partea cealaltă a Nistrului nu i-a creat nici un fel de probleme în perioada studenţiei. Ba chiar dimpotrivă, Veronica a terminat cu brio Academia şi s-a reîntors la Tiraspol. Oameni ca Veronica sunt destul de mulţi la Chişinău sau Tiraspol care consideră că de pe urma acestui dialog cultural ar avea de cîştigat în primul rînd spectatorii de pe cele două maluri ale Nistrului.

Dumitru Crudu, pentru Radio Euopa Liberă

Creştinii ortodocşi au sărbătorit săptămâna trecută Paştele Blajinilor. Care este semnificaţia acestei sărbători, l-am întrebat pe părintele Paisie, stareţul Mănăstirii Noul Neamţ din localitatea transnistreană Chiţcani:

Părintele Paisie: După marea sărbătoare a învierii noastre Iisus Hristos, după prima săptămănă a învierii, luni, iar în alte sate e primit duminică, se merge după liturghie la cimitir şi se săvârşeşte Paştele Blajinilor, adică ne rugăm pentru sufletele celor răposaţi. Şi prin aceasta să arătăm că rămâne dragostea pentru apropiaţii noştri răposaţi – părinţi, bunei, neamuri. Şi prin aceasta no le aducem la cimitir această mare bucurie să mântuitorul Iisus Hristos a înviat din morţi.

Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie, invitându-vă din nou la dialog săptămâna viitoare – la aceeaşi oră, pe aceeaşi frecvenţă.

AICI E RADIO EUROPA LIBERA
XS
SM
MD
LG