Ce-a fost mai întâi: oul sau găina ? Gripa aviară – rezumă Nyugati Jelen cel mai mediatizat subiect din presa maghiară, adică raportul SRI despre posibilele cauze ale epidemiei.
Gripa aviară, posibil importată – titrează Allgemeine Deutsche Zeitung. Apoi relatează despre raportul SRI, conform căruia virusul s-a răspândit în România în urma unor importuri de păsări din Ungaria şi Slovacia.
Gradul de adaptabilitate a virusului H5N1 este deosebit de dezvoltat: reuşeşte să se alinieze rapid actualităţii politice – comentează şi Szabadság raportul SRI privind gripa aviară. Apoi conchide: de fapt, avem de-a face cu o altă boală, şi anume hungarofobia. O boală împotriva căreia se luptă de 15 ani, dar ea totuşi reapare regulat.
Iarăşi ungurii! – intră în subiect şi Népújság. În loc de recunoaşterea lipsurilor, s-a optat pentru exportarea motivelor extinderii gripei aviare. Oricum, ipoteza emisă de SRI e interesantă – mai remarcă comentatorul cotidianului Népújság – căci în ţările ţap ispăşitor nu există epidemie de gripă aviară.
Krónika publică un interviu cu politologul Schöpflin György, europarlamentar ales pe listele formaţiunii FIDESZ din Ungaria. Schöpflin consideră că în Uniunea Europeană există tot mai multe voci care susţin că problematica minorităţilor e importantă, dar nu într-atât de importantă încât să pună în discuţie extinderea.
Új Magyar Szó redeschide subiectul multiculturalităţii. În speţă, al multiculturalităţii Universităţii Babeş-Bolyai. Care se aseamănă cu un dialog al surzilor – susţine comentatorul cotidianului. Şi constată că în cadrul universităţii s-au dezvoltat chiar două multiculturalităţi. Una exclusivist română, iar cealaltă în totalitate maghiară.
Problema convieţuirii apare şi în Allgemeine Deutsche Zeitung, în contextul raportului întocmit de Amnesty International. Care relevă că 75 la sută dintre români nu vor să aibă vecini romi. Iar 40 la sută din populaţia ţării ar dori să nu existe homosexuali.
Tot despre procente, dar pe un ton optimist, vorbesc liderii Uniunii Civice Maghiare, citaţi de Transindex. Ei dau vestea că au adunat 80 la sută dintre semnăturile de adeziune, necesare pentru înregistrarea formaţiunii ca partid şi speră că în câteva săptămâni va avea loc constituirea noului partid maghiar.
Despre Polul Stângii relatează în treacăt, la categoria „ţara arde, iată cu se ocupă unii” cotidianul Nyugati Jelen.
Háromszék comentează referendumul din Muntenegru într-un articol intitulat „Munţi negri independenţi” şi abordează subiectul dintr-o perspectivă nouă: „55,4 % din electorat a optat, printr-un singur vot, pentru independenţa ambelor ţări, adică a Serbiei şi a Muntenegrului”.
O întrebare retorică, pusă în săptămânalul A hét: există, oare, literatura maghiară din Transilvania ? Pe cât de teoretică întrebarea, formulată şi reformulată de nenumărate ori în ultimii optzeci de ani, pe atât de pragmatic răspunsul. Nu există, căci literatura se concretizează prin carte. Or, volumele autorilor maghiari din Transilvania sunt de negăsit … în Transilvania – închide autorul, el însuşi scriitor, poate cel mai prezent subiect al manifestărilor culturale din ultimii ani.
Gripa aviară, posibil importată – titrează Allgemeine Deutsche Zeitung. Apoi relatează despre raportul SRI, conform căruia virusul s-a răspândit în România în urma unor importuri de păsări din Ungaria şi Slovacia.
Gradul de adaptabilitate a virusului H5N1 este deosebit de dezvoltat: reuşeşte să se alinieze rapid actualităţii politice – comentează şi Szabadság raportul SRI privind gripa aviară. Apoi conchide: de fapt, avem de-a face cu o altă boală, şi anume hungarofobia. O boală împotriva căreia se luptă de 15 ani, dar ea totuşi reapare regulat.
Iarăşi ungurii! – intră în subiect şi Népújság. În loc de recunoaşterea lipsurilor, s-a optat pentru exportarea motivelor extinderii gripei aviare. Oricum, ipoteza emisă de SRI e interesantă – mai remarcă comentatorul cotidianului Népújság – căci în ţările ţap ispăşitor nu există epidemie de gripă aviară.
Krónika publică un interviu cu politologul Schöpflin György, europarlamentar ales pe listele formaţiunii FIDESZ din Ungaria. Schöpflin consideră că în Uniunea Europeană există tot mai multe voci care susţin că problematica minorităţilor e importantă, dar nu într-atât de importantă încât să pună în discuţie extinderea.
Új Magyar Szó redeschide subiectul multiculturalităţii. În speţă, al multiculturalităţii Universităţii Babeş-Bolyai. Care se aseamănă cu un dialog al surzilor – susţine comentatorul cotidianului. Şi constată că în cadrul universităţii s-au dezvoltat chiar două multiculturalităţi. Una exclusivist română, iar cealaltă în totalitate maghiară.
Problema convieţuirii apare şi în Allgemeine Deutsche Zeitung, în contextul raportului întocmit de Amnesty International. Care relevă că 75 la sută dintre români nu vor să aibă vecini romi. Iar 40 la sută din populaţia ţării ar dori să nu existe homosexuali.
Tot despre procente, dar pe un ton optimist, vorbesc liderii Uniunii Civice Maghiare, citaţi de Transindex. Ei dau vestea că au adunat 80 la sută dintre semnăturile de adeziune, necesare pentru înregistrarea formaţiunii ca partid şi speră că în câteva săptămâni va avea loc constituirea noului partid maghiar.
Despre Polul Stângii relatează în treacăt, la categoria „ţara arde, iată cu se ocupă unii” cotidianul Nyugati Jelen.
Háromszék comentează referendumul din Muntenegru într-un articol intitulat „Munţi negri independenţi” şi abordează subiectul dintr-o perspectivă nouă: „55,4 % din electorat a optat, printr-un singur vot, pentru independenţa ambelor ţări, adică a Serbiei şi a Muntenegrului”.
O întrebare retorică, pusă în săptămânalul A hét: există, oare, literatura maghiară din Transilvania ? Pe cât de teoretică întrebarea, formulată şi reformulată de nenumărate ori în ultimii optzeci de ani, pe atât de pragmatic răspunsul. Nu există, căci literatura se concretizează prin carte. Or, volumele autorilor maghiari din Transilvania sunt de negăsit … în Transilvania – închide autorul, el însuşi scriitor, poate cel mai prezent subiect al manifestărilor culturale din ultimii ani.
