Boris Nemțov este președintele Consiliului Politic al Uniunii Partidelor de Dreapta din Federația Rusă, al Comisiei pentru constituirea coaliției unite de dreapta din Rusia, formată la începutul anului și consilier pe probleme economice al președintelui ucrainean Victor Iușcenko. Într-un interviu realizat de Vasile Botnaru, politicianul rus a răspuns mai multor întrebări legate de politica externă a Federației Ruse în zona înconjurătoare, despre relația actuală a Kremlinului cu Chișinăul, Kievul și Tbilisi și nu în ultimul rând despre noile reglementări la granița moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean.
Prima întrebare pe care Europa Liberă i-a adresat-o lui Boris Nemțov a fost ce anume a contribuit la răcirea relațiilor dintre Kremlin și președintele moldovean Vladimir Voronin.
Boris Nemțov: „În ce ne privește, explicația este următoarea: Voronin este comunist, iar noi ne străduim să nu avem de a face cu comuniștii, oricare ar fi țara pe care o guvernează, întrucât viziunile noastre sunt diametral opuse, viziuni ce vizează inclusiv istoria țării noastre, acțiunile sângeroase care au durat zeci de ani, inclusiv în Moldova. Noi suntem o organizație anticomunistă. Prin urmare, ar fi cel puțin straniu să se conteze pe o atitudine prietenească față de Voronin.
Cât privește acțiunile președintelui Putin, în anii guvernării sale, în spațiul CSI Rusia, practic, a pierdut orice influență. Politica externă promovată de administrația Putin în CSI s-a soldat cu un eșec total și nu este vorba doar despre Ucraina, Moldova sau Georgia, putem invoca până și cazul Belarusiei. Dovadă este faptul că pe niciuna dintre dimensiuni Uniunea Rusia-Belarus nu funcționează. Lukașnko se folosește de Rusia ca de o sursă de materii prime, pe care le mulge, zâmbind pe sub mustăți, din buncărul său, și așteaptă ca Rusia să îl sponsorizeze în continuare pe dictator.
De ce s-a întâmplat acest eșec? Pentru că Putin nu a reușit să elaboreze o strategie a relațiilor cu vecinii, ea lipsește. Strategia lui Putin se reduce la următoarele: noi suntem fratele mai mare, iar voi sunteți frații mai mici. Or, asemenea strategie nu are nicio șansă. Vremea fraților mai mari și mai mici a rămas în secolul trecut. Relațiile trebuie să aibă o cu totul altă bază.
Eu am avut o propunere pe care, de altfel, i-am prezentat-o lui Putin la începutul secolului XXI. Care era esența? I-am propus să lansăm lozinca unificatoare: să ne mișcăm împreună în Europa. Moldova vrea în Europa – foarte bine; Ucraina la fel – excelent; Rusia la fel vrea în Europa. Sunt convins că această teză este convenabilă atât Rusiei, cât și tuturor părților care au ales această opțiune. Dacă această politică ar fi fost pusă în aplicare, nu ar fi existat niciun fel de conflicte nici cu vinurile, nici cu semnarea statutului transnistrean.
Putin a respins lozinca. Și, a propos, nu este Putin un președinte european, este un conducător autoritar tipic care conduce o țară mare ce trăiește din furtunul de petrol. Mai mult decât atât, Putin își etalează opțiunea euroasiatică în forma cea mai proastă. Camaradul său cel mai apropiat este Lukașenko pe care s-a grăbit să îl felicite primul după alegeri. Până la aceasta s-a avut de bine cu Karimov, care a omorât 700 de oameni în Andijan. Un alt prieten este Türkmenbaşi [Separmurat Niazov] cu care negociază valorificarea zăcămintelor de gaze și este gata să-i sacrifice pe ruși, de dragul soluționării problemei gazelor.
Putin desfășoară aplicații militare comune cu China, în Consiliul de Securitate votează împreună cu China, oricare ar fi problemele. Prin urmare, nu poate fi numit drept lider european. Se vede că tovarășul Voronin nu prea înțelege ce spune. Deci, dacă teza „să mergem împreună spre Europa” ar fi fost realizată, nu ar fi existat niciun fel de problemele cu Moldova.
Dar de ce este Putin împotriva acestei opțiuni, chiar dacă este fanul Europei? A lucrat în Germania și are tot respectul pentru această țară. Este împotrivă
Kremlinul nu vrea să edifice democrația în Rusia...
pentru că aceasta ar presupune democratizarea Rusiei, apărarea drepturilor omului. Or, aceste lucruri nu fac parte din planurile Kremlinului. Kremlinul nu vrea să edifice democrația în Rusia.
În aceste condiții, conflictele sunt inevitabile, întrucât țările care mai mult sau mai puțin au ales opțiunea europeană devin adversari ideologici și Putin va lupta cu ele în permanență. De aici derivă și relațiile sale cu Iușcenko sau cu Voronin. Deși, din punctul de vedere al mentalității, Putin și Voronin sunt mult mai apropiați decât Putin cu Iușcenko. Deci, deosebirile vectoriale generează starea permanentă de conflict.”
Europa Liberă: Întrucât ați vorbit despre relația cu Iușcenko și sunteți un om inițiat, vă rog să comentați decizia președintelui ucrainean de a aplica regimul vamal solicitat de autoritățile de la Chișinău.
Boris Nemțov: „Eu nu-i dau sfaturi lui Iușcenko în ceea ce privește politica externă, îl consiliez doar în subiecte economice. Uneori lansez sugestii privind politica internă, dar numai facultativ.
Eu consider că una dintre cauzele atitudinii agresive a lui Putin față de Moldova o constituie respingerea planului Kozak. Putin a interpretat gestul ca o înșelăciune din partea lui Voronin, pe care nu i-o poate ierta până acum. Eu cunosc în detalii acest plan și pot să îmi spun punctul personal de vedere.
Fără un plan de reglementare aprobat de toți participanții la acest proces, inclusiv Europa, vom avea mereu bătăi de cap cu Transnistria...
Foarte multe poziții din acel plan sunt absolut corecte. Nu vreau să intru în amănunte, dar multe poziții sunt foarte corecte. S-ar putea să fi fost niște inexactități procedurale, dar faptul rămâne în vigoare.
Fără un plan de reglementare aprobat de toți participanții la acest proces, inclusiv Europa, fără un asemenea plan, vom avea mereu bătăi de cap cu Transnistria.
În ceea ce privește decizia lui Iușcenko, el a luat-o pentru că nu vrea ca pe teritoriul Ucrainei să pătrundă contrabanda. Este ilogic să fii acuzat pentru aceasta. El este garantul vieții normale în țară, prin urmare, e firesc să oprească tranzitul de contrabandă a oricăror mărfuri, armament, narcotice sau ce o mai fi fost acolo. Decizia a cauzat mânie din toate părțile, iar Smirnov, ca să își păstreze puterea, a organizat autoblocarea, acest lucru îl cunoaștem.
În Rusia propaganda mânioasă spunea că oamenii mor de foame, ceea ce nu corespunde realității, din câte eu îmi dau seama. De ce îi păcălesc pe oameni, la fel îmi este clar, pentru ca să îl prezinte pe Iușcenko drept un nemernic, iar împreună cu el și Moldova.
Societatea noastră este zombată și dezorientată, iar puterea folosește în mod cinic spălarea creierilor în scopuri meschine pentru a promova această politică falimentară din start. Se vede clar că relațiile nu se îmbunătățesc pe oricare direcție, ba dimpotrivă, se înrăutățesc. Iar cei care își imaginează că folosirea
Puterea folosește în mod cinic spălarea creierilor în scopuri meschine pentru a promova această politică falimentară...
robinetului pe țeava de gaze ori pârghia vinicolă ar putea aduce schimbări radicale se înșeală amarnic. Niciodată sancțiunile nu au condus la stabilirea unei relații de bună vecinătate.
Dimpotrivă, este evident că se încurajează rusofobia și spiritele anti-Federația Rusă. Acest lucru este perfect adevărat, la fel cum e perfect adevărat că se va produce scăderea nivelului de viață.
Și ce ar fi să însemne pentru Moldova scăderea nivelului de viață? Va crește nivelul de șomaj, vor pleca mai mulți peste hotare, eventual, s-ar putea să fie dat jos Voronin, ca să-i ia locul altcineva. Dar altcineva va îngenunchea oare în fața lui Putin? Niciodată. Pentru că aceasta este logica dezvoltării.
De exemplu, americanii îl strangulează pe Hugo Chávez, el desigur este un netrebnic și a îngenuncheat poporul venezuelean, dar poporul venezuelean niciodată nu-l va vota pe un lider pro-american. Se pare că Putin, copiindu-l pe Bush, a decis să promoveze acest gen de politică în raport cu Moldova, o politică absolut falimentară. Lui nu îi va reuși nimic. Mă mir că această concluzie evidentă nu este pusă în fața lui Putin. Ori că nu are cine, ori că le este frică, ori poate că acest lucru se face în mod deliberat pentru a se acredita ideea dușmanului. Și e de dorit ca acest dușman să fie unul mic și slab.”
