Linkuri accesibilitate

Un apel telefonic; o discuţie mai veche; o perspectivă mai sumbră; o nouă metodă - Judit Ferencz


La taifas cu procurorul general, la discuţii cu FMI – protagonist este (şi, după cum o spune chiar el, va rămâne) premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Acordul cu FMI – încetat, reziliat, cvasi-anulat, dar, în definitiv, în vigoare. Sau, după cum precizează chiar FMI în declaraţia sa de presă: „off-track”. Ce spune premierul Tăriceanu ? „FMI se comportă ca un contabil mărunt” – citat din Allgemeine Deutsche Zeitung.

„Telefonul” – este titlul comentariul dedicat convorbirii dintre premier şi procurorul general în cotidianul Háromszék. „Separarea puterilor statului nu este punctul forte al guvernanţilor din România” – concluzionează autorul articolului.

„Blondele şi crocodilii” se intitulează editorialul pe acelaşi subiect din Krónika, deşi autorul se concentrează pe o singură blondă, fosta consilieră de stat Elena Udrea, recunoscând că până deunăzi nu o remarcase. Iar acum, iat-o în mijlocul evenimentelor, caracterizate de Új Magyar Szó drept „războiul palatelor”. „Rivalitatea dintre Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni nu este o noutate. Actualii aleşi au reuşit însă să o desăvârşească” – se menţionează în ziarul amintit.

O perspectivă mai sumbră, în Nyugati Jelen. Editorialul cotidianului se intitulează „Jocul marionetelor”. Care nu sunt însă politicienii de vârf, şi nici alţi funcţionari înalţi, ci ceilalţi cetăţeni ai României, sufocaţi de jocuri de culise şi corupţie.

Deşi măsuri împotriva corupţiei se tot iau. Unele stârnesc controverse. Senatorul UDMR Szabó Károly arată în Népújság: proiectul care prevede posibilitatea de a organiza din bani publici înscenări ce au ca scop demascarea corupţilor, aduce aminte de metodele staliniste. Oricum – opinează senatorul – rolul organelor de urmărire nu este acela de a juca feste, ci de a acţiona pentru combaterea criminalităţii, bazându-se pe dovezi solide.

În Krónika, despre o nouă metodă prin care proprietarii şi-ar putea recăpăta bunurile. Este vorba despre descendenţii grofilor Bethlen, care – după ce toate încercările lor de a recupera castelul familiei au eşuat – se străduiesc acum să mai adune câteva din valorile furate din castel după naţionalizarea din 1949. Ei bine, se pare că urmaşii au angajat un colecţionar de antichităţi care se interesează în zonă despre obiectele de artă şi bijuteriile familiei. Dacă le dă de urmă, familia va fi nevoită să le răscumpere, căci furturile din acea perioadă s-au prescris demult. Până acum, a fost recuperat doar un album cu fotografii, în schimbul unor alimente.

Bisericile din Banatul Montan speră şi ele să-şi recupereze bunurile. Allgemeine Deutsche Zeitung informează: doar în Banatul Montan, s-au depus peste 5000 de cereri de restituire pentru păduri şi terenuri agricole. Zece organizaţii civile, printre care şi APADOR-CH, atrag însă atenţia într-o scrisoare publicată de Új Magyar Szó: dacă actualul proiect al Legii cultelor va fi adoptat, procesul de restituire va fi afectat sever. Semnatarii scrisorii caracterizează proiectul ca fiind anticonstituţional şi discriminatoriu. În plus, atenţionează ei, reduce şansele, şi aşa mici, ale greco-catolicilor de a-şi recupera imobilele administrate de Biserica Ortodoxă.

Dar asta este o discuţie mai veche. Ca şi cea despre universitatea maghiară de stat. Discuţie pe parcursul căreia a revenit un subiect aproape uitat: Universitatea Petőfi-Schiller. Într-un interviu acordat cotidianului Szabadság, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Kötő József, aminteşte: înfiinţarea insituţiei este prevăzută de o hotărâre de guvern, ce datează din 1998 şi este încă în vigoare.
XS
SM
MD
LG