Povestea jurnaliştilor-ostatici, varianta Băsescu - comentată de majoritatea publicaţiilor de limbă maghiară.
„Şi totuşi: ce a dat preşedintele României în schimbul eliberării ziariştilor ?” – lansează Krónika întrebarea. „Ostatic-story în prime-time” – titrează Szabadság şi punctează: preşedintele a evitat să răspundă la cele mai arzătoare întrebări.
„O mie şi una de nopţi dâmboviţene” se intitulează comentariul din Népújság, care îl compară pe Băsescu cu Şeherezada. Cu o Şeherezadă aflată în mare dificultate, căci avea să adoarmă într-o singură seară peste douăzeci de milioane de oameni.
Cu o poveste nu prea incitantă, din care editorialistul cotidianului târgumureşan a reţinut doar că trei ziarişti fuseseră răpiţi, după care preşedintele Băsescu i-a eliberat cu contribuţia salutară a serviciilor secrete. Nyugati Jelen merge mai departe, remarcând la noi nici ostaticii nu sunt ostatici adevăraţi, şi nici teroriştii nu sunt de fapt terorişti. Şi poate nici preşedintele nu e un preşedinte adevărat – se gândeşte comentatorul ziarului.
Ungaria are însă preşedinte. După discuţii, dispute, jocuri de culise şi confruntări între partidele politice, în cel de-al treilea tur, parlamentarii au ales noul şef de stat în persoana lui Sólyom László, vicepreşedinte al Curţii Constituţionale din Ungaria – aflăm din Hargita Népe.
Krónika informează despre o altă decizie a Parlamentului de la Budapesta, şi anume aceea de a înlesni maghiarilor din alte ţări obţinerea dreptului de şedere în Ungaria. Conform legii adoptate, maghiarilor din afara Ungariei li se poate acorda drept de şedere de cinci ani, fără drept de muncă.
Romániai Magyar Szó informează despre sistarea lucrărilor de construire a autostrăzii Borş-Braşov. Ministrul delegat pentru lucrări publice, Borbély László, citat de publicaţie explică: guvernul datorează antreprenorului, adică firmei Bechtel, 78 de milioane de euro pentru lucrările realizate până în acest moment. Şi a decis să achite cam a treia parte din datorii.
Iar Bechtel îşi concediază angajaţii – aflăm din Krónika. Şi responsabilii de întrec să declare că situaţia creată este una provizorie, lucrările vor continua, iar muncitorii îşi vor recăpăta locurile de muncă cândva, când vor fi bani.
Romániai Magyar Szó publică un interviu cu senatorul UDMR Puskás Bálint, iniţiatorul unui proiect de lege ce vizează despăgubirea cetăţenilor străini şi a cetăţenilor români de altă naţionaliste, cărora li s-au confiscat bunuri între 1944-45. Legea-CASBI, referitoare la Casa de Asigurări şi Supraveghere a Bunurilor Inamice este menită să le facă dreptate persoanelor care au fost considerate de autorităţile române „presupuşi inamici”. Senatorul UMDR mai adaugă: deşi el a cerut acest lucru, guvernul nu a inclus proiectul de lege în pachetul legislativ pentru care urmează să-şi asume responsabilitate în faţa parlamentului.
Népújság relatează despre obiectivul Parlamentului European de a acorda, în viitor, atenţie sporită protecţiei minorităţilor. În raportul laburistului Claude Moraes, adoptat recent de parlamentarii europeni se arată: deşi printre Criteriile de la Copenhaga se numără şi respectarea drepturilor minorităţilor, Uniunea Europeană nu a reuşit până acum nici măcar să le definească pe acestea.
O posibilă definiţie este oferită de senatorul PRM Gheorghe Funar, citat de Krónika. În opinia fostului primar de Cluj, minorităţi naţionale pot fi considerate acele grupuri etnice care s-au stabilit pe teritoriul României la constituirea statului geto-dac şi şi-au exprimat loialitatea faţă de stat.
În Hargita Népe, nemulţumiri. Ale proprietarilor de păduri, de data aceasta. Ei pregătesc în zece judeţe acţiuni de protest împotriva deciziei guvernului de a-i impozita pe posesorii de terenuri forestiere cu zece euro anual pentru fiecare hectar deţinut. Având în vedere că proprietarii mai trebuie să suporte costurile de administrare a pădurilor, să plătească paznici şi achite sume importante pentru reîmpădurire, ei cer guvernului să revină asupra deciziei.
Nemulţumite şi comunităţile evreieşti din judeţul Braşov – ne înştiinţează Allgemeine Deutsche Zeitung, într-un articol intitulat „Sinagogile îşi aşteaptă salvarea”. Proprietăţile evreieşti, sinagogi şi cimitire, au ajuns în stare de paragină. Grăitor e cazul din Făgăraş, unde comunitatea s-a redus la o singură persoană. Sinagoga se ruinează vizibil de când s-a stins din viaţă şi administratorul.
„Şi totuşi: ce a dat preşedintele României în schimbul eliberării ziariştilor ?” – lansează Krónika întrebarea. „Ostatic-story în prime-time” – titrează Szabadság şi punctează: preşedintele a evitat să răspundă la cele mai arzătoare întrebări.
„O mie şi una de nopţi dâmboviţene” se intitulează comentariul din Népújság, care îl compară pe Băsescu cu Şeherezada. Cu o Şeherezadă aflată în mare dificultate, căci avea să adoarmă într-o singură seară peste douăzeci de milioane de oameni.
Cu o poveste nu prea incitantă, din care editorialistul cotidianului târgumureşan a reţinut doar că trei ziarişti fuseseră răpiţi, după care preşedintele Băsescu i-a eliberat cu contribuţia salutară a serviciilor secrete. Nyugati Jelen merge mai departe, remarcând la noi nici ostaticii nu sunt ostatici adevăraţi, şi nici teroriştii nu sunt de fapt terorişti. Şi poate nici preşedintele nu e un preşedinte adevărat – se gândeşte comentatorul ziarului.
Ungaria are însă preşedinte. După discuţii, dispute, jocuri de culise şi confruntări între partidele politice, în cel de-al treilea tur, parlamentarii au ales noul şef de stat în persoana lui Sólyom László, vicepreşedinte al Curţii Constituţionale din Ungaria – aflăm din Hargita Népe.
Krónika informează despre o altă decizie a Parlamentului de la Budapesta, şi anume aceea de a înlesni maghiarilor din alte ţări obţinerea dreptului de şedere în Ungaria. Conform legii adoptate, maghiarilor din afara Ungariei li se poate acorda drept de şedere de cinci ani, fără drept de muncă.
Romániai Magyar Szó informează despre sistarea lucrărilor de construire a autostrăzii Borş-Braşov. Ministrul delegat pentru lucrări publice, Borbély László, citat de publicaţie explică: guvernul datorează antreprenorului, adică firmei Bechtel, 78 de milioane de euro pentru lucrările realizate până în acest moment. Şi a decis să achite cam a treia parte din datorii.
Iar Bechtel îşi concediază angajaţii – aflăm din Krónika. Şi responsabilii de întrec să declare că situaţia creată este una provizorie, lucrările vor continua, iar muncitorii îşi vor recăpăta locurile de muncă cândva, când vor fi bani.
Romániai Magyar Szó publică un interviu cu senatorul UDMR Puskás Bálint, iniţiatorul unui proiect de lege ce vizează despăgubirea cetăţenilor străini şi a cetăţenilor români de altă naţionaliste, cărora li s-au confiscat bunuri între 1944-45. Legea-CASBI, referitoare la Casa de Asigurări şi Supraveghere a Bunurilor Inamice este menită să le facă dreptate persoanelor care au fost considerate de autorităţile române „presupuşi inamici”. Senatorul UMDR mai adaugă: deşi el a cerut acest lucru, guvernul nu a inclus proiectul de lege în pachetul legislativ pentru care urmează să-şi asume responsabilitate în faţa parlamentului.
Népújság relatează despre obiectivul Parlamentului European de a acorda, în viitor, atenţie sporită protecţiei minorităţilor. În raportul laburistului Claude Moraes, adoptat recent de parlamentarii europeni se arată: deşi printre Criteriile de la Copenhaga se numără şi respectarea drepturilor minorităţilor, Uniunea Europeană nu a reuşit până acum nici măcar să le definească pe acestea.
O posibilă definiţie este oferită de senatorul PRM Gheorghe Funar, citat de Krónika. În opinia fostului primar de Cluj, minorităţi naţionale pot fi considerate acele grupuri etnice care s-au stabilit pe teritoriul României la constituirea statului geto-dac şi şi-au exprimat loialitatea faţă de stat.
În Hargita Népe, nemulţumiri. Ale proprietarilor de păduri, de data aceasta. Ei pregătesc în zece judeţe acţiuni de protest împotriva deciziei guvernului de a-i impozita pe posesorii de terenuri forestiere cu zece euro anual pentru fiecare hectar deţinut. Având în vedere că proprietarii mai trebuie să suporte costurile de administrare a pădurilor, să plătească paznici şi achite sume importante pentru reîmpădurire, ei cer guvernului să revină asupra deciziei.
Nemulţumite şi comunităţile evreieşti din judeţul Braşov – ne înştiinţează Allgemeine Deutsche Zeitung, într-un articol intitulat „Sinagogile îşi aşteaptă salvarea”. Proprietăţile evreieşti, sinagogi şi cimitire, au ajuns în stare de paragină. Grăitor e cazul din Făgăraş, unde comunitatea s-a redus la o singură persoană. Sinagoga se ruinează vizibil de când s-a stins din viaţă şi administratorul.
