Linkuri accesibilitate

Deşteptare! – defrişare!! – deznodămînt!?! – Judit Ferencz


Printre NU-urile franceze şi olandeze, două subiecte principale în presa de limbă maghiară: restituţia bunurilor bisericeşti şi povestea răpirii jurnaliştilor români.

Cocoşul galic ne dă deşteptarea - anunţă ameninţător editorialistul cotidianului Háromszék respingerea, de către francezi, a proiectului de Constituţie Europeană. Apoi îşi continuă ideea: consecinţa directă a votului negativ va fi amânarea aderării României la UE.

Politologul Bakk Miklós formulează mai nuanţat în cotidianul Krónika. În opinia sa, referendumurile din Franţa şi Olanda dovedesc că UE este prea şubredă pentru a suporta apăsarea unei Constituţii sau a unei noi extinderi, dar prea puternică pentru a se putea renunţa la cadrul pe care îl oferă.

Mai optimist, Allgemeine Deutsche Zeitung îl citează pe preşedintele Traian Băsescu care consideră că rezultatul referendumului din Franţa nu influenţează în vreun fel procesul de aderare a României.

Iar Szabadság se întreabă: ce va fi cu Constituţia Europeană? Şi răspunde: nimic. Iar UE va funcţiona, cum s-a întâmplat şi până acum, pe baza tratelor semnate de membri.

Romániai Magyar Szó relatează despre prelaţi nemulţumiţi, imobile bisericeşti retrocedate în stare de paragină, păduri defrişate înainte de restituţie. Despre toate acestea s-a discutat la conferinţa bisericilor din România, organizată la Oradea.

Invitaţii au prezentat date seci. Din acestea reiese: Biserica Evanghelică, de care aparţineau saşii din România, a depus cerere pentru recuperarea celor 680 de imobile pe care le deţinea. Din 2000 şi până acum, i-au şi fost retrocedate vreo 20.

Într-o situaţie şi mai disperată se află greco-catolicii care au cerut 1400 de clădiri la Blaj şi altele 400, la Oradea. Şi au recăpătat una. Reprezentaţii cultelor sunt totuşi încrezători că prin noile legi ale proprietăţii, adoptate recent de Guvern, situaţia se va remedia.

Szabadság publică fragmente din scrisoarea trimisă de episcopul unitarian Szabó Árpád Ambasadei SUA de la Bucureşti. „Caracteristic pentru România este să se adopte legi bune ale căror aplicare este însă împiedicată chiar de autorităţi” – îşi deschide episcopul scrisoarea în care se plânge că primarul Clujului, Emil Boc, a atacat în instanţă decizia comisiei de specialitate de a-i retroceda Bisericii Unitariene patru clădiri din Cluj.

Săptămânalul Erdélyi Riport priveşte înainte şi dedică un articol Legii cultelor, în curs de elaborare. Actul normativ, în mare parte eclipsat de alte proiecte, cum ar fi cel al legii minorităţilor naţionale, este pregătit cu minuţiozitate de reprezentanţii mai multor biserici. Din săptămânalul orădean aflăm: în această primă fază a elaborării proiectului de lege, se pare că se va renunţa la declararea Bisericii Ortodoxe drept biserică naţională.

Un aspect mult discutat şi disputat este însă educaţia confesională. Se doreşte ca Legea cultelor să reglementeze acest domeniu, deşi se fac auzite şi voci care susţin că funcţionarea şcolilor confesionale trebuie reglementată exclusiv de Legea Învăţământului, un alt act normativ ce urmează să fie modificat. Discuţiile pentru elaborarea legii vor continua. Rămâne deocamdată întrebarea delicată: cum va reuşi legea să rezolve situaţia proprietăţilor disputate de ortodocşi şi greco-catolici ?

Altă întrebare care apare frecvent în ziare: ce s-a întâmplat de fapt cu jurnaliştii răpiţi în Irak ? Ziariştii continuă să fie secretoşi – titrează Krónika. Aşteptându-l pe Băsescu – îşi intitulează Népújság comentariul despre conferinţa de presă susţinută zilele trecute de ziariştii reîntorşi în ţară. Telenovelă cu scene siropoase, îmbrăţişări şi multe lacrimi – caracterizează cotidianul povestea lor. După care ne reaminteşte: au cam trecut cele două săptămâni de graţie ale lui Băsescu. Veni deci timpul ultimului episod. Să aşteptăm deznodământul în faţa televizoarelor !
XS
SM
MD
LG