Linkuri accesibilitate

A Union of milk & honey? - Judit Ferencz


DA semnării Tratatului de Aderare a României la UE – subiect în toate publicaţiile maghiare şi germane. După primele clipe de euforie, se trec în revistă şi problemele ce se ivesc. „Aderarea la UE nu va fi doar lapte şi miere” – titrează Allgemeine Deustche Zeitung, citându-l pe şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti. Jonathan Scheele avertizează: numeroase sectoare ale economiei vor avea de suferit.

Unul dintre acestea fiind, indubitabil, agricultura. Într-un interviu acordat cotidianului Romániai Magyar Szó, senatorul UDMR Pete István concluzionează: populaţia rurală nu deţine suficiente informaţii. Pentru agricultori, întreg procesul de aderare este învăluit într-o ceaţă densă.

Potrivit cotidianului Krónika, o ceaţă, dacă se poate şi mai densă, învăluie activitatea Fundaţiei Communitas însărcinată cu administrarea fondurilor bugetare destinate comunităţii maghiare din România. Krónika dezvăluie: anul trecut, fundaţia a cheltuit o pătrime din suma 50 de miliarde de lei pe întreţinerea propriilor clădiri şi pe salarizarea personalului din ce în ce mai numeros. Potrivit raportului din anul trecut, doar a şasea parte a sumei a fost acordată pe bază de proiecte.

Unul dintre cei care figurează pe listele de salarizare este preşedintele fundaţiei, Takács Csaba care deţine totodată şi funcţia de preşedinte executiv al UDMR. Şi asta în ciuda faptului că, potrivit legii, organizaţiile cu statut de partid parlamentar nu pot beneficia de aceste fonduri. În interviul său acordat ziarului Krónika, Takács precizează că acceptă principiul transparenţei.

Transparenţă şi promptitudine în procesul de retrocedare a imobilelor cere guvernului de la Bucureşti congresmanul californian Tom Lantos – relatează săptămânalul Erdélyi Riport. Într-un proiect semnat de unsprezece deputaţi şi înaintat Camerei Reprezentanţilor, el arată: în perioada comunistă bisericilor maghiare din Ardeal li s-au confiscat peste 2100 de imobile. Până acum, repunerea în posesie s-a întâmplat în doar 30 de cazuri. Preşedintele Comisiei Naţionale de Restituţie, Markó Attila dezminte, spunând că nu, nu-i adevărat. Retrocedarea s-a decis în 280 de cazuri. E adevărat, nu toate dintre acestea pot face obiectul punerii în posesie.

Probleme se semnalează nu doar în cazul bunurilor bisericeşti. Curtea de Apel din Braşov a respins solicitarea de restituţie a Castelului Szentkereszti din Arcuş - informează Krónika. Mai mult, solicitantul a fost obligat la plata cheltuielilor de proces. Care ajung la 190 de milioane de lei.

In Szabadság aflăm despre noi cereri de retrocedare, depuse de comunităţile minorităţilor după adoptarea normelor de aplicare a legii care reglementează acest proces. Comunitatea evreiască din România a depus cereri de retrocedare pentru 1748 de imobile. Germanii au cerut 76, grecii 53, iar maghiarii doar 11 clădiri şi terenuri.

Iar ceanăgii cer o şcoală a lor. La iniţiativa liderului organizaţiei ceangăilor maghiari din Moldova, s-a organizat o colectă pentru construirea unei şcoli cu predare în limba maghiară în localitatea băcăuană Fundu Răcăciuni – informează Népújság. În cadrul unei serate s-au adunat câteva zeci de milioane de lei şi zece euro. Pentru restul, vor urma alte acţiuni.

Secuii cer drumuri mai bune. Potrivit publicaţiei virtuale Transindex, 600 de automobile au străbătut miercuri şosele din Secuime. Şoferii au poposit la gropi, astupându-le cu ce aveau la îndemână: cartofi, flori, puieţi sau rumeguş.
XS
SM
MD
LG