Linkuri accesibilitate

În umbra istoriei: statui (mise en relief), gropi (mise en abîme) - Judit Ferencz (mise en scène)


Trianon, minorităţi şi iar Trianon – iată principalele preocupări ale jurnaliştilor în această săptămână.

Din Kronika aflăm că, alături de organizaţiile altor minorităţi naţionale, UDMR se străduieşte se definească conceptul de minoritate naţională. Şi asta în vederea elaborării proiectului de lege a minorităţilor naţionale. Lege care, spune deputatul UMDR Varga Attila, va reglementa, printre altele, şi funcţionarea organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Şi va face distincţie între organizaţiile politice şi organizaţiile culturale. Şi va stipula condiţiile în care organizaţiile minorităţilor naţionale pot accede în Parlament.

Până atunci, fostul aproape-adversar-politic -şi/sau- ideologic al UDMR, Consiliul Naţional Secuiesc, va înainta Parlamentului un nou proiect de autonomie – informează Szabadsag. Iar pentru o mai largă susţinere, liderii Consiliului se consultă cu tineri intelectuali români din judeţul Covasna. Care nu prea înţeleg ce este cu autonomia secuiască, dar sunt, în principiu, de acord cu orice astfel de iniţiativă – adaugă Haromszek.

Nepujsag relatează despre debutul Deceniului Incluziunii Sociale a Romilor, program ce se va desfăşura concomitent în nouă state europene. Allgemeine Deutsche Zeitung ne informează că organizaţiile celor 19 minorităţi naţionale reprezentate în parlament beneficiază în acest an de 290 de miliarde de lei pentru programe ce vizează păstrarea identităţii naţionale.

Romaniai Magyar Szo dă ştire despre naşterea unei noi minorităţi: cea a hunilor. După ce în Ungaria au apărut câteva zeci de persoane care se declară descendenţi ai lui Attila, într-un sat din judeţul Harghita se plănuieşte amplasarea statuii celui supranumit şi „Biciul lui Dumnezeu”.

Locuitorii Clujului, chemaţi la dezbatere publică despre soarta săpăturilor iniţiate, chiar în vecinătatea statuii lui Matei Corvin, de fostul primar Gheorghe Funar. Szabadsag acordă un spaţiu larg subiectului considerat delicat de către maghiari. Deşi soarta gropilor centrale nu este încă pecetluită, majoritatea responsabililor este de acord că acestea trebuie să dispară. Dezbaterea începută a scos la iveală faptul că fosta administraţie a urbei a cosmetizat vestigiile romane din Cluj pentru a putea justifica continuarea săpăturilor.

După vestigiile romane, Trianonul. La Cluj, la Târgu Mureş, la Bucureşti şi în Secuime, toate ziarele de limbă maghiară comentează filmul lui Koltay Gabor prezentat de postul Antena 1 şi discuţia iscată pe marginea acestuia.

Film documentar, artistic şi de propagandă – caracterizează Nyugati Jelen producţia care a încins spiritele. O discuţie aprinsă, dar superficială - consideră ziaristul că a fost dezbaterea televizată care a urmat prezentării. Iar editorialistul cotidianului conchide: din discuţii a reieşit că, în privinţa Istoriei, părerile au fost şi au rămas împărţite.

Haromszek numeşte iniţiativa prezentării filmului„una dintre cele mai de preţ din ultimii ani”. Şi plusează: dezbaterea din cadrul emisiunii Tucă Show a reuşit să prevină un imens scandal.

Mai sceptic, Transindex, cea mai importantă publicaţie virtuală de limbă maghiară din România, consideră că nu este vorba decât despre nişte vorbe aruncate-n vânt. „Insignifianţă sănătoasă” – defineşte Transindex discuţia.

„În umbra patetismului şi al tragediei” îşi intitulează Szabadsag articolul în care îşi spune părerea despre film şi liderul UDMR Marko Bela. „Nu pot decât saluta decizia de a difuza filmul. Care este deosebit de slab” – formulează el.
XS
SM
MD
LG