Criza guvernamentală din Ungaria şi pregătirile (pre)electorale ale UDMR sunt principalele subiecte ale presei de limbă maghiară din această săptămână.
Într-unul dintre articolele dedicate evenimentelor de la Budapesta, editorialistul cotidianului Krónika salută călduros demisia premierului Megdessy Péter, spunând că acesta s-a arătat suficient de înţelept pentru a alege răul mai mic. Căci răul mai mare, în opinia editorialistului, ar fi fost ca Medgyessy să mai rămână în funcţie.
„Un Berlusconi maghiar” îl denumeşte ziarul Háromszék pe Gyurcsány Ferenc, desemnat de partidul de guvernământ ungar pentru funcţia de prim-ministru. „Trebuie să admitem că nu este la fel de bogat ca şi Berlusconi – îşi dezvoltă ideea ziaristul cotidianului din Sfântu Gheorghe - dar nici Ungaria nu-i Italia”.
Şi nici Frunda György nu mai e ce a fost. Senatorul UDMR, citat de Szabadság, a declarat că nu mai doreşte să candideze la preşedinţia României. Desigur - a mai adăugat el - UDMR ar trebui totuşi să-şi desemneze un candidat, iar el are şi idei în acest sens, pe care însă deocamdată nu le face publice.
De problemele UDMR se preocupă şi Allgemeine Deutsche Zietung. Publicaţia de limbă germană se întreabă: „Va colabora UDMR cu PSD şi în următorii patru ani?”. Şi găseşte mai multe răspunsuri: probabil, posibil, dar da fapt nu se ştie.
Cam acelaşi lucru îl spun şi liderii UDMR în Romániai Magyar Szó. Nimeni nu ştie ce va fi după alegeri, dar nimeni nu exclude absolut nimic. Iar colaborarea cu PSD este caracterizată ca fiind fructuoasă. Drept pentru care – dă ştire Nyugati Jelen – organizaţia UDMR din Arad îşi ajută partenerii cu 2 miliarde de lei, sumă destinată lucrărilor din Parcul Reconcilierii. Care, pesemne, nu va mai fi inaugurat în octombrie, ci cândva, poate la anu’.
Din Szabadság aflăm că programul electoral al UDMR se intitulează „Dialog pentru autonomie” şi că liderul formaţiunii a găsit o nouă utilitate a legitimaţiilor de maghiar. Markó Béla doreşte prealegeri democratice pentru întocmirea listelor electorale. Prealegeri cu prezenţă ridicată, pe baza legitimaţiilor emise de autorităţile ungare.
Rivalii UDMR nu vor prealegeri, ci un referendum pentru autonomia secuiască. Erdélyi Napló prezintă proiectul înaintat de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania consiliilor judeţene din Harghita şi Covasna. Proiectul prevede organizarea, în cele două judeţe, a unui referendum prin care populaţia să poată opta pentru deplină autonomie teritorială.
La referendum se gândeşte şi primarul clujean Emil Boc. Citat de Szabadság, el a declarat că vrea, în primă fază, să se consulte cu societatea civilă în privinţa viitorului gropilor din centrul oraşului. Este vorba despre gropile lui Funar din apropierea bisericii romano-catolice şi a statuii lui Matei Corvin, gropi ce ar putea fi astupate sau nu. Iar populaţia oraşului şi-ar putea exprima opţiunea la un referendum.
De moştenirea fostului primar clujean se ocupă şi săptămânalul Erdélyi Riport. „Clujul de după Funar” se intitulează reportajul din care aflăm că steguleţele şi becurile tricolore din oraş de împuţinează încet, dar sigur. Noua administraţie nu îndrăzneşte să le înlăture de la o zi la alta pentru a nu-i supăra pe susţinătorii fostului edil.
O altă noutate: la primăria din Cluj nu se mai ia şpagă. Cel puţin asta scrie pe fiecare birou din instituţie. Câte un afiş discret pe fiecare uşă. La intrare.
Într-unul dintre articolele dedicate evenimentelor de la Budapesta, editorialistul cotidianului Krónika salută călduros demisia premierului Megdessy Péter, spunând că acesta s-a arătat suficient de înţelept pentru a alege răul mai mic. Căci răul mai mare, în opinia editorialistului, ar fi fost ca Medgyessy să mai rămână în funcţie.
„Un Berlusconi maghiar” îl denumeşte ziarul Háromszék pe Gyurcsány Ferenc, desemnat de partidul de guvernământ ungar pentru funcţia de prim-ministru. „Trebuie să admitem că nu este la fel de bogat ca şi Berlusconi – îşi dezvoltă ideea ziaristul cotidianului din Sfântu Gheorghe - dar nici Ungaria nu-i Italia”.
Şi nici Frunda György nu mai e ce a fost. Senatorul UDMR, citat de Szabadság, a declarat că nu mai doreşte să candideze la preşedinţia României. Desigur - a mai adăugat el - UDMR ar trebui totuşi să-şi desemneze un candidat, iar el are şi idei în acest sens, pe care însă deocamdată nu le face publice.
De problemele UDMR se preocupă şi Allgemeine Deutsche Zietung. Publicaţia de limbă germană se întreabă: „Va colabora UDMR cu PSD şi în următorii patru ani?”. Şi găseşte mai multe răspunsuri: probabil, posibil, dar da fapt nu se ştie.
Cam acelaşi lucru îl spun şi liderii UDMR în Romániai Magyar Szó. Nimeni nu ştie ce va fi după alegeri, dar nimeni nu exclude absolut nimic. Iar colaborarea cu PSD este caracterizată ca fiind fructuoasă. Drept pentru care – dă ştire Nyugati Jelen – organizaţia UDMR din Arad îşi ajută partenerii cu 2 miliarde de lei, sumă destinată lucrărilor din Parcul Reconcilierii. Care, pesemne, nu va mai fi inaugurat în octombrie, ci cândva, poate la anu’.
Din Szabadság aflăm că programul electoral al UDMR se intitulează „Dialog pentru autonomie” şi că liderul formaţiunii a găsit o nouă utilitate a legitimaţiilor de maghiar. Markó Béla doreşte prealegeri democratice pentru întocmirea listelor electorale. Prealegeri cu prezenţă ridicată, pe baza legitimaţiilor emise de autorităţile ungare.
Rivalii UDMR nu vor prealegeri, ci un referendum pentru autonomia secuiască. Erdélyi Napló prezintă proiectul înaintat de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania consiliilor judeţene din Harghita şi Covasna. Proiectul prevede organizarea, în cele două judeţe, a unui referendum prin care populaţia să poată opta pentru deplină autonomie teritorială.
La referendum se gândeşte şi primarul clujean Emil Boc. Citat de Szabadság, el a declarat că vrea, în primă fază, să se consulte cu societatea civilă în privinţa viitorului gropilor din centrul oraşului. Este vorba despre gropile lui Funar din apropierea bisericii romano-catolice şi a statuii lui Matei Corvin, gropi ce ar putea fi astupate sau nu. Iar populaţia oraşului şi-ar putea exprima opţiunea la un referendum.
De moştenirea fostului primar clujean se ocupă şi săptămânalul Erdélyi Riport. „Clujul de după Funar” se intitulează reportajul din care aflăm că steguleţele şi becurile tricolore din oraş de împuţinează încet, dar sigur. Noua administraţie nu îndrăzneşte să le înlăture de la o zi la alta pentru a nu-i supăra pe susţinătorii fostului edil.
O altă noutate: la primăria din Cluj nu se mai ia şpagă. Cel puţin asta scrie pe fiecare birou din instituţie. Câte un afiş discret pe fiecare uşă. La intrare.
