Rezoluția a fost votată joi, pe 25 aprilie, cu 493 de voturi pentru, 11 împotrivă și 18 abțineri.

Pe 1 aprilie, un tribunal rusesc a prelungit arestul jurnalistei Alsu Kurmasheva, de la serviciul Tătar-Bașkir al RFE/RL, până pe 5 iunie.

RFE/RL a numit luni arestarea ei „revoltătoare” și a spus că a fost închisă „pur și simplu pentru că deține un pașaport american”.

„Acuzațiile împotriva lui Alsu sunt fără temei. Nu este un proces legal, este un truc politic, iar Alsu și familia ei plătesc în mod nejustificat un preț groaznic”, a spus președintele RFE/RL, Stephen Capus. „Rusia trebuie să pună capăt acestui fals și să o elibereze imediat pe Alsu”, a adăugat el.

În rezoluția adoptată joi, Parlamentul European îndeamnă autoritățile ruse să ofere acces imediat la asistență medicală cuprinzătoare pentru deținuții politici a căror sănătate este în stare critică, în special Vladimir Kara-Murza, și reamintește Rusiei să își respecte obligațiile internaționale privind drepturile prizonierilor.

• Te-ar putea interesa și: După șase luni de detenție în Rusia, jurnalista RFE/RL Alsu Kurmasheva încă încearcă să înțeleagă ce i se întâmplă

De asemenea, invită autoritățile rusești să permită funcționarilor consulari accesul la deținuții cu dublă cetățenie.

„Uniunea Europeană (UE) ar trebui să fie pe deplin solidară cu societatea civilă rusă care a subscris la valorile democratice universale și a respins imperialismul și ar trebui să folosească regimul european de sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului, pentru a sancționa autorii încălcărilor drepturilor omului”, se spune în document.

De asemenea, denunță escaladarea încălcărilor drepturilor omului de către regimul de la Kremlin și condamnă represiunea în curs împotriva criticilor guvernamentali, a apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor anti-război și a jurnaliștilor independenți, precum și suprimarea sporită a activiștilor LGBTIQ.

• Te-ar putea interesa și: Jurnalista Europei Libere, Alsu Kurmasheva, rămâne în arest în Rusia până pe 5 iunie

Parlamentul European îndeamnă statele membre ale Uniunii Europene și comunitatea internațională să nu recunoască rezultatul alegerilor prezidențiale din Rusia din teritoriile ocupate ilegale de Ucraina și chiar din interiorul Rusiei, pentru că nu au fost „nici libere, nici corecte, nu respectă standardele electorale internaționale de bază și, prin urmare, nu au legitimitate democratică”.

Legislativul european îndeamnă statele membre UE și comunitatea internațională să limiteze relațiile cu Putin la chestiunile necesare pentru pacea regională, precum și în scopuri umanitare și de drepturi ale omului, de exemplu schimburile de prizonieri, returnarea copiilor deportați în Ucraina sau apelarea privind eliberarea deținuților politici.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Joi, 25 aprilie, agenția de știri oficială a Rusiei, TASS, a anunțat că Ministerul Sportului din Coreea de Nord va trimite o delegație la Jocurile Prieteniei de la Moscova și Ekaterinburg.

Fără să dea cifre, nord-coreenii au anunțat prin ambasada lor de la Moscova că delegația va fi „impresionantă”.

Jocurile Prieteniei vor începe la scurt timp după Jocurile Olimpice de la Paris, la care ar putea să participe maximum câteva zeci de sportivi ruși, ca „neutri”, fără steag, datorită sancțiunilor impuse Rusiei din cauza invadării pe scară largă a Ucrainei în urmă cu peste doi ani.

• Te-ar putea interesa și: Macron vrea „armistițiu olimpic” la vară, după tradiția antică

Nu este limpede dacă Moscova le va da voie sportivilor ruși calificați pentru Paris să participe la competiție.

Jocurile Prieteniei 1984 (Дружба-84), după care par copiate cele de la toamnă, s-au ținut între 2 iulie și 16 septembrie 1984 în URSS, cu participarea altor opt țări comuniste ce boicotaseră Olimpiada din SUA. Mai devreme, țările occidentale nu participaseră la Olimpiada de la Moscova, din 1980, în semn de protest față de invazia sovietică din Afganistan.

Spre deosebire de Jocurile Olimpice, Jocurile Prieteniei pe care le va organiza Moscova vor fi dotate cu premii în bani: în total, 50 de milioane de dolari.

Excluși de la numeroase competiții internaționale din cauza dopajului, iar apoi a anexării Crimeii și invaziei pe scară largă din Ucraina, rușii au anunțat ținerea competiției proprii în urmă cu un an.

• Te-ar putea interesa și: Câțiva sportivi ruși se pot califica la olimpiadă. Îi va „aproba” Kremlinul?

În noiembrie 2023, Comitetul Internațional Olimpic a recomandat țărilor membre să nu participe la Jocurile Prieteniei rusești, spunând că evenimentul este contrar nu doar interdicțiilor sportive la care este supusă Rusia, dar și „obiectivului Mișcării Olimpice de a menține independența și autonomia sportivă”.

În martie 2024, șeful CIO, Thomas Bach, a numit competiția rusească drept o inițiativă „cinică”.

Pe lângă interdicțiile de participare la competiții externe, Rusia nu are nici dreptul să găzduiască competiții internaționale.

Nu este limpede care țări vor trimite delegații la Jocurile rusești. La 28 martie, Aleksei Sorokin, șeful comitetului de organizare, a spus că ar urma să participe „cel puțin” 70 d țări, și vor fi 33 de discipline sportive. Prima în ordine alfabetică este „Acrobatic Rock-and-Roll”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Lotul de ajutoare de la NATO conține 4.000 de truse medicale individuale, 12.000 de garouri și 60 de truse medicale colective, care vor fi repartizate în unitățile militare din Moldova.

La ceremonia de transmitere a donației au fost prezenți, între alții, ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, și șeful Direcției cooperare în domeniul apărării și securității a Diviziunii operațiuni, de la Cartierul general al NATO, Piers Cazalet.

• Te-ar putea interesa și: Moldova a primit un radar din Franța, estimat la 14 milioane de euro

Asistența este oferită în contextul consolidării capabilităților medicale ale Armatei Naționale, prin intermediul Pachetului de Consolidare a Capacității de Apărare (DCBI), oferit de Alianța Nord-Atlantică, precizează un comunicat de presă al ministerului moldovean al Apărării.

Luând cuvântul la ceremonie, Anatolie Nosatîi a mulțumit Republicii Federale Germania, Italiei, Luxemburgului, Turciei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum și reprezentanților NATO pentru contribuția și implementarea acestui „proiect important” pentru Armata Națională.

„Această asistență, pe lângă multe altele, este un exemplu elocvent al cooperării eficiente dintre Republica Moldova și Alianța Nord Atlantică, în cei 30 de ani de la semnarea Programului Parteneriat pentru Pace, care se realizează prin diverse programe și inițiative implementate în țara noastră, în beneficiul cetățenilor”, a spus ministrul Nosatîi.

La rândul său, Piers Cazalet a declarat că această cooperare „practică” între NATO și Moldova este „încadrată în Pachetul de Consolidare a Capacității de Apărare, care a fost lansat în 2015 și consolidat anul trecut”. Acesta vizează aproape 20 de domenii de cooperare, de la logistică și instruire, până la comunicarea strategică și securitatea cibernetică, a spus oficialul NATO, potrivit comunicatului citat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Veneția este primul oraș din lume care a adoptat o astfel de măsură, în eforturile sale de reducere a efectelor turismului excesiv asupra zonei istorice a orașului. Oficialii locali susțin că taxa de 5 euro va contribui la protejarea patrimoniului mondial UNESCO, dar și la efortul de a face orașul din nou „locuibil”, scrie The Guardian.

Însă câteva grupuri de localnici și comercianți au organizat joi, 25 aprilie, proteste față de această inițiativă, despre care susțin că nu va rezolva problema turismului excesiv și a consecințelor acestuia.

„În primul rând: 5 euro nu vor descuraja pe nimeni. În al doilea rând, turiștii care vin pentru o zi nu sunt problema: problema este lipsa locuințelor la preț accesibil. Avem nevoie de politici care să ajute localnicii, cum ar fi reguli pentru a limita activități de tip Airbnb”, a spus un localnic.

• Te-ar putea interesa și: Amsterdam s-a pornit să reducă numărul turiștilor. Începe cu navele

Autoritățile susțin însă că sistemul este bun și va servi la colectarea de date ce vor ajuta la reglementarea fluxurilor turistice, care în anumite perioade ale anului sufocă orașul. Anul trecut circa 20 de milioane de persoane au vizitat Veneția, jumătate dintre ele rămânând peste noapte, în hoteluri sau apartamente închiriate în regim temporar.

Taxa de intrare, care va permite accesul în centrul istoric al Veneției între 8:30 și 16:30, va fi testată timp de 29 de zile „de vârf”, adică perioade în care se atestă un flux mare de vizitatori. Taxa va fi aplicată de joi, 25 aprilie și până pe 5 mai în regim zilnic, iar ulterior pentru fiecare weekend până pe 14 iulie, ca parte a primei etape de testare.

Lipsa confirmării de plată sau a biletului de acces va fi sancționată cu amenzi de la 50 la 300 de euro.

Localnicii și rezidenții regiunii Veneto, navetiștii, studenții și copiii cu vârsta de sub 14 ani, nu vor achita această taxă. Autoritățile vor decide dacă măsura va fi permanentă și dacă o vor majora, la finalul acestui an.

• Te-ar putea interesa și: Turismul european, noroc sau blestem? Orașele riscă să se sufoce din nou sub valul de turiști

Primarul Veneției, Luigi Brunario, a anunțat că până pe 25 aprilie au fost vândute 5.500 de bilete de acces în zona istorică a orașului, cu încasări de 27.500 de euro. Ziua de 25 aprilie este o sărbătoare națională în Italia, comemorând înfrângerea fascismului și nazismului, în 1945.

Autoritățile au informat că peste 80.000 de persoane și-au înregistrat prezența în Veneția joi, 25 aprilie, dar doar circa 7.000 au plătit taxa de intrare. Majoritatea celor intrați au fost localnici sau turiști care stau peste noapte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„A fost o foamete groaznică organizată de regimul comunist din Rusia Sovietică, de care au suferit sute de mii de oameni. (...) Noi trebuie să nu uităm, și să vorbim despre această perioadă întunecată a trecutului. Este de datoria noastră să vorbim despre foamete, despre deportări, despre toate atrocitățile pe care le produce orice regim autoritar și dictatorial”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, înainte să anunțe minutul de reculegere.

Este al doilea an în care Republica Moldova comemorează oficial victimele foametei organizate din 1946-1947. Deputații PAS au decis, în aprilie 2022, ca ziua comemorării să fie cea de a treia sâmbătă a lunii aprilie, din fiecare an. Inițiativei s-au opus deputații socialiști, comuniști și din partidul Șor.

Istoricii estimează că între 150.000 și 200.000 de oameni au murit în anii foametei, când puterea sovietică din Basarabia anexată le-a confiscat țăranilor recoltele, în condiții de secetă severă.

Potrivit unor date cu care operează autoritățile, în perioada decembrie 1946 - august 1947, peste 123 de mii de oameni au fost omorâți prin înfometare în Moldova sovietică. Alți 400 de mii au fost afectați grav de malnutriție, iar în anii următori mulți dintre ei și-au pierdut viața.

Cercetătorii spun că fostul regim a făcut tot posibilul ca numărul exact al victimelor să nu fie cunoscut, ca și crimele comise de sovietici în acea perioadă. Moscova a permis accesul la arhive, numai într-o anumită măsură, abia la finele anilor 1980, în perioada ultimului lider al URSS, Mihail Gorbaciov.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul invită diplomații ruși să viziteze vagoanele din PMAN, după acuzațiile de rusofobie

„Puterea sovietică le-a interzis oamenilor să vorbească despre foamete. Generații la rând, supraviețuitorii au fost nevoiți să-și deplângă pierderile în tăcere. În memoria bunicilor și străbunicilor noștri, în fața părinților noștri, suntem datori să nu lăsăm uitării această tragedie, să vorbim despre ea, despre cei responsabili de această crimă și să comemorăm victimele nevinovate”, se spune într-un mesaj al președintei Maia Sandu, difuzat pe 20 aprilie, cu ocazia zilei de comemorare a victimelor foametei organizate din 1946-1947.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Anunțul vine după ce premierul albanez, Edi Rama, un aliat a lui Meloni, l-a sunat pe un editor de la RAI să se plângă de un reportaj despre controversatul acord italiano-albanez al migrației.

În noiembrie 2023, Albania a acceptat să primească solicitanți de azil din Italia, ca italienii să-i „trieze” pe teritoriul ei. Acordul a fost criticat de activiști pentru drepturile omului, dar chiar și de Comisia Europeană.

Reportajul RAI, scrie AFP, a ridicat semne de întrebare privind costul mare al celor două centre de triere ce se construiesc în Albania, exprimând și temeri că proiectul va favoriza criminalitatea organizată.

Rama a confirmat într-un interviu cu La Stampa că l-a sunat pe editorul Paolo Corsini, spunând că reportajul transmis duminică a fost „părtinitor” și conținea „minciuni”.

• Te-ar putea interesa și: Acord istoric privind reforma sistemului de migrație al UE. Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului

Sindicatele Usigrai de la televiziunea RAI, citate de AFP, au spus că greva va avea loc pe 6-7 mai.

Jurnaliștii spun că motivele de nemulțumire sunt mai multe, inclusiv lipsa de personal și probleme cu contractele de muncă, dar cel mai important este „controlul sufocant asupra muncii jurnalistice, încercarea de a reduce RAI la statutul de portavoce a guvernului”.

Cu toate acestea, altă grupare sindicală de la RAI, Unirai, a spus că nu se va alătura protestelor, și s-a pronunțat pentru respectarea „pluralismului” opiniilor.

RAI este finanțată în parte de o taxă plătită de telespectatori, iar în numirea conducerii ei politicienii au un cuvânt greu de spus.

Independența televiziunii publice italiene este subiect de dezbatere de multă vreme, dar instalarea guvernului cu elemente de extremă dreapta al Giorgiei Meloni a încins și mai mult discuțiile.

În weekendul trecut, RAI a fost acuzată de suporterii puterii că ar fi cenzurat un discurs al lui Meloni înaintea zilei de 25 aprilie, când italienii comemorează înfrângerea fascismului și nazismului, în al Doilea Război Mondial.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Ministrul Educației, Dan Perciun, a spus, joi, la lansarea oficială a „Săptămânii educației”, că discuțiile cu aceste companii au durat circa șase săptămâni. El speră că, în viitorul apropiat, și alți agenți economici se vor alătura proiectului școlilor model, care are și un slogan: „Este nevoie de o comunitate pentru a crește un copil”.

• Te-ar putea interesa și: Ministrul Dan Perciun a lansat „Săptămâna educației”

„Mulțumim companiilor care au răspuns apelului nostru. Când există voință și parteneriate, implicare, lucrurile se întâmplă și ceea ce pare imposibil, câteodată mai încet, câteodată mai repede, dar devine realitate”, a spus Perciun.

La sfârșitul lunii februarie, ministerul Educației a anunțat lista celor 35 de instituții care vor fi transformate în „școli model”. Conceptul prezentat de Dan Perciun include facilități ca sere inteligente pentru orele de biologie, terenuri de sport cu piste de alergare, zone de odihnă pentru elevi și profesori. Pentru elevii cu necesități speciale, școlile vor fi dotate cu rampe de acces, lifturi, blocuri sanitare adaptate și dispozitive de asistare.

• Te-ar putea interesa și: Sere inteligente și terenuri de sport multifuncționale. Ministerul Educației prezintă proiectul școlilor model

Ministerul Educației și-a propus ca rețeaua de școli model să fie creată până în 2025. Părinții care vor accepta să-și înscrie copiii la aceste instituții vor primi câte o indemnizație lunară de 1000 de lei pentru o perioadă de doi ani.

Suma de care au nevoie autoritățile din educație pentru dezvoltarea proiectului este de circa 70 de milioane de euro. Ministerul a identificat 14,5 milioane de euro, pentru anumite lucrări din acest an, și mizează pe suportul Băncii Mondiale și al altor parteneri străini, dar și locali.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Guvernul de la Stockholm suplimentează, astfel, actualul sprijin suedez pentru mass-media independentă și securitatea cibernetică în Moldova, precizează un comunicat, difuzat joi de ambasada Suediei la Chișinău.

„Sunt impresionat de reziliența Moldovei împotriva atacurilor hibride ale Rusiei și de multitudinea de crize care au avut loc ca urmare a invadării pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Suedia va rămâne angajată să sprijine Moldova în această situație dificilă”, a declarat Christian Danielsson.

• Te-ar putea interesa și: Amnesty International critică Moldova pentru încălcarea unor drepturi în lupta cu influența rusă

Oficialul suedez se află la Chișinău pentru a discuta cu autoritățile moldovene despre modul în care Stockholmul poate sprijini eforturile Moldovei de aderare la UE și de reformă, precum și pentru a-și consolida reziliența înainte de alegerile prezidențiale din această toamnă și cele parlamentare din vara anului viitor.

Sprijinul Suediei pentru Moldova a crescut de la începutul războiului din Ucraina, ajungând la 42 de milioane de euro în 2023. Totodată, în octombrie anul trecut, Suedia a anunțat un pachet de sprijin energetic pentru Moldova în valoare de 25 milioane de euro, destinat familiilor vulnerabile, sporirii eficienței energetice și dezvoltării infrastructurii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Negociatoarea-șefă a Republicii Moldova cu UE, Cristina Gherasimov, a depus miercuri, la Bruxelles, prima contribuție a Republicii Moldova la Pachetul de extindere al Comisiei Europene pentru 2024.

Este a doua contribuție transmisă de autoritățile moldovene - după ce țara a primit statutul de candidat la admiterea în UE, în iunie 2022.

Contribuțiile naționale sunt parte a procesului de evaluare a statelor candidate la fiecare capitol al aquis-ului comunitar, a precizat Gherasimov, pe 25 aprilie, într-o postare pe rețele.

Următoarea contribuție a autorităților moldovene ar urma să fie transmisă în septembrie 2024, potrivit guvernului.

„În 2023 am reușit să transmitem o contribuție consistentă și bine argumentată, apreciată corespunzător și de colegii din Comisie. Acest fapt demonstrează atât determinarea noastră de a avansa pe calea euro-integrării, cât și acțiunile ferme pe care le-am întreprins pentru a apropia țara de UE”, a scris Cristina Gherasimov.

La întocmirea contribuției naționale pentru Pachetul de extindere al Comisiei Europene au contribuit guvernul, președinția, parlamentul, ministere și agenții de stat, societate civilă, mediul de afaceri și diaspora.

„Suntem hotărâți să muncim, cu implicare maximă, și în acest an”, a mai spus negociatoarea-șefă pentru aderarea la UE, Cristina Gherasimov, numită în această funcție nouă în ianuarie 2024.

• Te-ar putea interesa și: Liderii UE au cerut începerea „fără întârziere” a negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina

În decembrie 2023, liderii UE au acceptat de principiu să se înceapă negocieri de aderare cu Moldova și Ucraina. Iar la summitul de la Bruxelles, din 21 martie, aceștia au cerut ca negocierile de aderare cu cele două țări să înceapă „fără întârziere”, după ce Comisia Europeană va propune și va adopta „rapid” cadrul acestor discuții.

Autoritățile moldovene estimează că vor deschide primele capitole de negocieri cu Uniunea Europeană la începutul anului 2025.

Într-un interviu recent pentru Europa Liberă, Cristina Gherasimov a spus că negocierile vor începe cu domeniile mai complicate, cum ar fi justiția.

Reprezentanții Chișinăului speră să fie invitați în iulie la Bruxelles, la o ședință interguvernamentală, care va fi startul solemn al negocierilor de aderare a R. Moldova la UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Sánchez, care a câștigat un nou mandat pentru partidului său socialist (PSOE) la alegerile din vara trecută, a spus că-și va anunța decizia luni, 29 aprilie.

„În momentul de față sunt nevoit să mă întreb: mai are vreun rost? Sincer vorbind, nu știu... dacă ar trebui să mai conduc guvernul sau să renunț la această cinste”, a scris Sánchez pe X.

Miercuri, un tribunal spaniol a spus că lansează o anchetă preliminară asupra unor acuzații de trafic de influență și corupție la adresa soției lui Sánchez, Begona Gomez.

Dar joi procurorii au anunțat că cer clasarea dosarului din lipsă de dovezi.

Tribunalul dăduse detalii despre anchetă, spunând doar că a fost lansată după o sesizare primită de la gruparea Manos Limpias (Mâini Curate). Reuters scrie că șeful acesteia are legături cu extrema dreaptă spaniolă. Joi, persoane de la organizația respectivă au recunoscut că acuzațiile s-ar putea baza pe date false.

• Te-ar putea interesa și: Extrema dreaptă și protestele fermierilor: cine profită de cine?

Manos Limpias a susținut că Gomez ar fi primit „favoruri” de la compania aeriană Air Europa și holdingul ei spaniol Globalia pe când era directoarea unui centru de studii africane la Madrid, la școala de studii economice IE, înaintea anului 2022.

IE a declarat că nu a primit niciodată bani de la Globalia sau entitățile acesteia. Globalia încă nu a reacționat.

Sánchez i-a luat apărarea soției, spunând că nu a făcut nimic ilegal, și a promis că ambii vor coopera cu autoritățile pentru a-i dovedi nevinovăția. El a sugerat că liderii dreptei politice ar fi „colaborat” cu cei care au lansat acuzațiile.

Principala aliată a lui Sánchez din afara partidului său, ministra Muncii, Yolanda Diaz, de la partidul stângist Sumar, a scris pe X că premierul are sprijinul ei în continuare, adăugând: „Ofensiva dreptei nu va reuși. Trebuie să apărăm democrația, blocul progresist și legitimitatea coaliției de guvernare, care a făcut așa de multe pentru îmbunătățirea vieților oamenilor”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Sikorski, un politician cunoscut pentru pozițiile sale ferme anti-Kremlin, a făcut remarca într-o prezentare a noilor direcții de politică externă ale Poloniei după schimbarea de putere de anul trecut.

El a mai spus printre altele că Polonia trebuie să revină în grupul de țări din Uniunea Europeană care „fac agenda” blocului cu 27 de membri, relatează Associated Press.

Polonia, țară cu 38 de milioane de locuitori, membră în NATO și UE, are granițe cu Ucraina, Belarus și enclava rusă Kaliningrad, sprijinind activ Kievul în apărarea de invazia rusă declanșată în februarie 2024.

Fostul guvern polonez naționalist, învins în alegerile din toamnă, a fost și el pronunțat pro-Kiev, dar înaintea scrutinului a început să critice Ucraina mai ales pentru practicile ei comerciale, care ar afecta interesele poloneze.

În discursul său de joi din Seimul de la Varșovia, ministrul polonez de Externe a mai spus, potrivit agenției de știri PAP, că Rusia poartă împotriva țării sale un război hibrid, manifestat prin „dezinformare, atacuri cibernetice, sabotaje energetice și instrumentalizarea migrației”.

• Te-ar putea interesa și: Ministrul polonez de externe: Prezența trupelor NATO în Ucraina „nu este de neconceput”

Sikorski a mai spus că după 8 ani de guvernare conservatoare care a scos Polonia „la marginea UE și NATO”, țara trebuie să-și cultive relațiile cu aliații principali: SUA, Germania, Franța și Cehia - și să continue și să mărească sprijinul pentru Ucraina.

Polonia este una din țările NATO care cheltuie pentru apărare mai mult decât cele două procente din PIB considerate adecvate în Alianța Nord-Atlantică. Ea a militat mereu pentru trimiterea de trupe NATO pe teritoriul ei, ca un semnal de descurajare pentru Rusia și aliatul ei Belarus.

În prezent, Polonia este angajată împreună cu multe alte țări ale alianței în cele mai mari exerciții militare occidentale din ultimele decenii, Steadfast Defender 2024, ținute mai ales în flancul estic.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Am încredere în instanță. Atunci când va fi necesar, mă voi prezenta”, a spus Dodon judecătorilor.

Procurorii au fost contra admiterii solicitării, spunând că este una neîntemeiata și nu prezintă cereri excepționale.

În cele din urmă, judecătorii i-au permis lui Dodon să lipsească la ședința din 25 aprilie, iar pentru următoarele ședințe vor decide separat.

Liderul PSRM a declarat presei că cererea sa ține de activități pre-electorale și electorale. Potrivit lui, toți martorii audiați anterior în instanță nu ar fi comunicat nimic concret despre acest caz, și cu ei pot vorbi avocații săi, în care el are încredere.

• Te-ar putea interesa și: Martor în procesul lui Dodon: PSRM a fost cumpărat din banii lui Plahotniuc și FSB

În dosarul penal examinat de CSJ, fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit, în 2019, de la oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, fostul lider al PDM, între 600.000 și un milion de dolari mită. Dosarul a fost pornit în mai 2022 și transmis în instanță în toamna aceluiași an. Igor Dodon respinge toate acuzațiile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Serviciul de presă al postului Vamal de la Aeroport spune că Vakre nu a indicat un motiv în cererea de demisie. Într-un comentariu pentru Europa Liberă, el a menționat că ar fi vorba de o decizie mai veche, determinată de viața sa privată.

„Decizia îmi aparține, este una de ordin personal. Poate că e și întârziată - trebuia mai demult să fac asta, dar nu e cauzată de evenimentele care au avut loc pe data de 1 aprilie - chiar nu vreau să fie interpretat asta. Decizia asta a fost pusă pe pauză de câțiva ani. Evenimentele din 1 aprilie chiar nu au nimic cu cererea mea”, a spus Alexandr Vakre.

Demisia oficialului vine după ce cu o zi înainte, la 23 aprilie, Poliția a anunțat că a descoperit o schemă de contrabandă cu bani după revenirea de la Moscova a susținătorilor lui Șor. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că au fost efectuate 135 de percheziții la aeroport, fiind ridicată o sumă totală de peste 20 de milioane de lei.

În declarația sa de avere pentru anul trecut, Vakre indică un salariu anual de 293.223 lei, în timp ce soția sa a primit un salariu de 8.447.984 lei. Familia Vakre deține trei apartamente, o casă de locuit și un garaj, precum și patru terenuri.

Soția lui Alexandr Vakre deține cote părți la Horus Trading GMBH și RA Trading GMBH. În 2016, ea a contractat un credit de 450 mii de euro, de la Avela Management LTD, scadent în 2030. Alexandr Vakre indică în declarația de avere pe anul trecut și două automobile - trecute pe numele rudelor, fără însă a indica și costul acestora.

Scandalul perchezițiilor de la Aeroport

Pe 1 aprilie curent, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii au anunțat că cercetează mai mulți inspectori vamali ai Postului Vamal de la Aeroportul Internațional Chișinău și persoane fizice într-un dosar de corupție.

În aceeași zi, au fost reținuți 3 inspectori vamali pentru 72 de ore, alți 4 inspectori, inclusiv fiul deputatului socialist Radu Mudreac, fiind cercetați în stare de libertate în același dosar.

CNA a precizat că inspectorii sunt bănuiți că ar fi pretins și acceptat mijloace bănești de la pasageri în sume cuprinse între 50 și 1000 de dolari pentru a permite acestora să introducă sau scoată bunuri în/din R. Moldova, ocolind procedurile de achitare a taxelor în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Ulterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că perchezițiile de la Aeroport au vizat-o și pe fiica deputatei din partea PAS, Victoria Cazacu, și i-a cerut acesteia să-și depună mandatul. Cazacu a refuzat să facă asta, argumentând că este denigrată, și a fost apoi exclusă din partid.

• Te-ar putea interesa și: Dincolo de știri | O dilemă pentru PAS: răspund părinții pentru faptele copiilor și invers?

Inspectoarea Diana Cazacu, acum cu statut de bănuită în dosarul de corupție pornit în urma perchezițiilor de la Aeroport, a spus într-un briefing din 9 aprilie că este vorba de un „scandal politic”, cu „interese ascunse”, fără a oferi, însă, detalii. Ea a mai afirmat că i s-ar fi „întins o cursă”, după ce directorul Serviciului Vamal i-ar fi propus funcția de șefă a punctului vamal din aeroport.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Amnesty International, una din cele mai respectate organizații pentru drepturile omului, scrie într-un raport anual dat publicității la 24 aprilie că, în urma dizolvării partidului „Șor”, mai mulți membri ai formațiunii au trecut la partidul „Șansă”. Se amintește că participarea acestora în alegerile locale din 5 noiembrie a fost blocată de Comisia pentru Situații Excepționale, care formal are competențe mai reduse, legate de imigrație și securitate energetică.

Raportul Amnesty International mai notează că, în octombrie 2023, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a blocat, pe cale extrajudiciară, peste 20 de pagini web, majoritatea cu sediul în Rusia, unele fiind afiliate cu agenția oficială rusă „Sputnik”. Mai mult, la solicitarea instituției, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licențele de activitate a șase posturi de televiziune.

• Te-ar putea interesa și: Cât de „blocate” au fost site-urile „periculoase”, după cererea SIS

Amnesty International spune și că noua legislație adoptată de autorități privind competențele SIS oferă împuterniciri sporite și „definite vag”, unele prevederi riscând să fie interpretate abuziv.

Departamentul de Stat al SUA notează și el într-un raportul anual despre drepturile omului dat publicității ceva mai devreme, la 22 aprilie, decizia Curții Constituționale din 19 iunie 2023, prin care Partidul „Șor” a fost scos în afara legii. Dar adaugă că decizia nu a fost comentată public de cele mai importante ONG-uri pentru drepturile omului din Moldova.

Raportul de țară al Departamentului de Stat al SUA notează că guvernul moldovean a blocat accesul la conținut online considerat periculos pentru securitatea statului, inclusiv la pagini web care justificau războiul la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei sau făceau apel la nesupunere civică.

Departamentul de Stat al SUA mai scrie că decizia din 30 octombrie 2023 a Comisiei pentru Situații Excepționale, prin care a fost sistată licența de emisie a șase posturi TV, a fost criticată de mai multe ONG-uri, care au cerut autorităților să prezinte motivele și dovezile care au stat la baza deciziei.

Documentul mai relevă că, deși legislația protejează libertatea de exprimare, piața media din Moldova este afectată de influența oligarhilor și a Rusiei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Cei care vor face secundariatul clinic în domenii precum neurochirurgia, cardiochirurgia, cardiologia intervențională, domeniile oncologice - vor studia de la unu la doi ani.

Reducerea duratei de studii pentru unele specialități din medicină va asigura plasarea timpurie a absolvenților în câmpul muncii și va eficientiza cheltuielile financiare pentru pregătirea cadrelor medicale cu studii superioare de licență și postuniversitare, se arată în proiectul de modificare a Codului Educației.

Embed Răspândește

Prima promoție de tehnicieni radiologi cu facultate

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:18 0:00

De asemenea, prin noile modificări, autoritățile vor să se alinieze la practica internațională, prezentă inclusiv în țările Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Este vorba în special de profesioniștii care nu au studii de doctorat în domeniul animației, designului jocurilor, tehnici de utilizare a audiovizualului sau jurnalism.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a spus în cadrul ședinței Guvernului, pe 24 aprilie, că aceste modificări vor permite specialiștilor cu o bogată experiență profesională să predea în universități și, astfel, studenții vor avea parte de studii mai bune.

„Vă dați seama că pentru designul jocurilor este foarte multă competență în domeniu și nu neapărat în mediul universitar, și atunci o asemenea prevedere ne va permite să aducem cei mai buni specialiști în mediul universitar”, a spus Perciun.

• Te-ar putea interesa și: Ministrul Dan Perciun: „Reforma învățământului profesional tehnic va continua”

Contactată de Europa Liberă, rectora Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Alexandra Barbăneagră, a spus că introducerea acestor modificări în Codul Educației a fost făcută la solicitarea rectorilor și că universitatea are deja angajați cinci „profesori practicieni”.

„Vin specialiști foarte buni din mediul de afaceri sau din alte domenii și aceste modificări ne vor permite să îi angajăm fără probleme. Ei sunt practicieni și pentru anumite cursuri din IT, animație sunt foarte valoroși”, susține rectora.

Alexandra Barbăneagră a mai spus că profesorii practicieni vor putea preda doar la licență, la cursurile practice. Teoria și orele la masterat vor fi predate în continuare doar de cei care au studii de doctorat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Site-ul în limba rusă al Europei Libere scrie că Safronov, care a ținut slujbă de pomenire la mormântul fostului lider de opoziție Aleksei Navalnîi la 40 de zile după înmormântare, a fost de asemenea mutat la altă biserică din Moscova prin decretul datat 15 aprilie și publicat marți.

„După o perioadă de căință, în baza informațiilor de la locul de penitență, se va lua o decizie despre posibilitatea ca el să-și reia datoria de preot”, se spune în decret.

Biserica Ortodoxă Rusă nu a dat detalii despre motivele acestei decizii.

Navalnîi, unul din cei mai activi critici ai președintelui rus Vladimir Putin, a murit la o colonie penitenciară de dincolo de Cercul Polar arctic în februarie, când ispășea o sentință de zeci de ani de închisoare pentru „extremism”.

După moartea lui Navalnîi, autoritățile au refuzat zile la rând să o lase pe mama lui să-i vadă și să-i preia trupul, invocând o anchetă asupra cauzelor morții.

Mama disidentului a spus că autoritățile ruse ar fi somat-o să facă o înmormântare discretă. Până la urmă, însă, mii de oameni și-au făcut curaj și au participat la funeralii la Moscova, la 1 martie, sub supravegherea unui contingent substanțial de forțe de ordine.

• Te-ar putea interesa și: Estonia ar putea declara „teroristă” Patriarhia de la Moscova. Ortodocșii locali se distanțează de Kiril
  

Preotul Safronov a semnat un apel în care mai mulți clerici au cerut public ca trupul lui Navalnîi să fie predat familiei și a fost prezent la înmormântare.

Potrivit unor informații de pe un canal Telegram anonim, mai recent preotul Safronov a refuzat să dea citire la biserică rugăciunii „Pentru Victoria Sfintei Rusii”, impusă de Patriarhia lui Kiril în legătură cu războiul din Ucraina.

Biserica Ortodoxă Rusă îl susține ferm pe președintele Vladimir Putin, ajutându-l în promovarea politicilor sale social-conservatoare, cum ar fi respingerea persoanelor LGBT+, ca și în chestiuni referitoare la războiul din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit Cabinetului de Miniștri, serviciul EVOSign va spori interacțiunea digitală a sectorului privat cu sectorul public, urmând să faciliteze procesul de autentificare și accesare în cadrul sistemelor informaționale de stat și să reducă termenul de prestare a serviciilor publice.

Instrumentul de autentificare și semnare va fi lansat sub formă de semnătură electronică avansată, ce va permite identificarea semnatarului și va putea fi utilizată în majoritatea raporturilor cu statul.

„De asemenea, serviciul EVOSign va implementa metodele de identificare la distanță, sporind astfel accesul la servicii digitale pentru toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv pentru cei care se află în afara țării”, se menționează în comunicatul Guvernului.

• Ascultă și podcastul „În esență...” | O reglementare a inteligenței artificiale în R. Moldova ar însemna „un băț în roata bicicletei”
  

Potrivit datelor statistice pentru anul 2023, în R. Moldova semnătura electronică calificată și de identitate digitală este utilizată de circa 250 de mii de persoane, ceea ce reprezintă sub 10% din populația adultă a țării.

În cadrul ședinței din 24 aprilie, Guvernul a aprobat instituirea platformei pentru gestionarea documentelor digitale, denumit MDocs, care va fi accesibil instituțiilor publice, entităților private și cetățenilor.

„Va fi încurajat schimbul electronic de documente între autoritățile și instituțiile publice din R. Moldova și va fi redus costul de prestare a serviciilor publice”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Israelul a sesizat ONU că mai mulți colaboratori UNRWA ar fi sprijinit atacul din 7 octombrie în care Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv în SUA și UE, a ucis peste 1200 de oameni și a luat 250 de ostatici.

DPA amintește că acuzațiile israeliene au fost respinse din start de oficialii ONU, dar 16 țări care finanțau UNRWA, inclusiv SUA, Marea Britanie, Franța și Germania au suspendat transferurile de bani.

Agenția a rămas cu o „gaură” în buget de 450 de milioane de dolari.

UNRWA joacă un rol esențial în ajutorarea civililor din Gaza, dintre care unii au ajuns să sufere de foame și să moară de boli banale în timpul campaniei militare israliene pornită în urmă cu mai bine de jumătate de an, soldată cu peste 34.000 de morți.

Raportul internațional publicat luna aceasta de o comisie condusă de fosta ministră de externe franceză Catherine Colonna a constatat că deși unii angajați UNRWA din Gaza și-au exprimat în mod neadecvat simpatii politice pentru radicalii palestinieni, nu există dovezi că i-ar fi ajutat.

• Te-ar putea interesa și: Agenția ONU pentru palestinieni: „Nu ne închideți!”

Între timp, agenția a concediat unii angajați, iar Secretarul General ONU, António Guterres, a promis o reformă profundă.

În ultimele zile, mai mulți donatori, ca Australia, Canada, Suedia și Japonia și-au reluat cooperarea cu UNWRA.

Campania militară israeliană din Gaza și uciderea pe scară largă a civililor au fost criticate într-un raport anual al organizației pentru drepturile omului Amnesty International, publicat miercuri.

Raportul condamnă atât Israelul, cât și milițiile Hamas, ca și țările și organizațiile care le sprijină în confruntarea din Orientul Mijlociu.

Amnesty International înfierează ceea ce numește „campania de pedepsire colectivă” a palestinienilor de către Israel, ca și ignorarea legilor și practicilor umanitare în actuala campanie din Gaza.

Acestea nu sunt primele critici ale organizației la adresa Israelului, a cărui diplomație a acuzat-o deja de mai multe ori de „antisemitism”, mai ales după 7 octombrie

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Propunerea a fost făcută de ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, care a menționat că Durbală deține o vastă experiență în domeniul silvic. El a fost anterior șef adjunct al Ocolului silvic Ghidighici din cadrul întreprinderii silvice Chișinău, inspector principal în domeniul ecologic și manager în domeniul cinegetic.

Între 2019 și 2023, Durbală a fost primar al satului Ghidighici din municipiul Chișinău.

Premierul Dorin Recean a afirmat că activitatea noului director al Agenției Moldsilva trebuie să se axeze pe eliminarea corupției în domeniul silvic, eficientizarea întreprinderii și creșterea gradului de împădurire. În urmă cu o zi, președinta Maia Sandu, a promulgat noul Cod silvic al Republicii Moldova, care, potrivit șefei statului, aduce mai multe mecanisme de protecție a pădurilor din țară.

• Te-ar putea interesa și: „Generația Pădurii”. Cum R. Moldova vrea să aibă 25 la sută din teritoriu împădurit

Agenția a rămas fără director după ce, la 15 martie, Valeriu Caisîn și-a dat demisia din funcție. Decizia acestuia a venit la două zile după ce premierul Dorin Recean a anunțat o remaniere în echipa guvernamentală, fiind demisă ministra Mediului, Rodica Iordanov.

Tot în ședința din 24 aprilie, Guvernul l-a numit pe Veaceslav Rapcinschi în funcția de director general al Agenției Interetnice, iar pe Marina Bzovîi în calitate de administratoare a Moldova IT Park.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Comunicatul procuraturii zice că ambelor le este incriminată „acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și partidului politic din partea unui grup criminal organizat”.

Cercetarea procuraturii împotriva Evgheniei Guțul se bazează pe două capete de acuzare.

În primul, procurorii afirmă că, între 2019 și 2022, Guțul ar fi activat în calitate de secretară într-un departament al fostului Partid Șor și s-ar fi implicat activ în „activitate de introducere sistematică a mijloacelor financiare necontabilizate” în Republica Moldova.

Procurorii spun că acești bani provin din partea unui grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, și au fost introduși în țară prin efectuarea curselor aeriene și terestre.

• Te-ar putea interesa și: Dincolo de știri | „Ciudatele vizite” ale bașcanei Evghenia Guțul la Moscova

Pe un alt capăt de acuzare, Guțul, în calitate de complice, din octombrie 2022 până în noiembrie 2022, ar fi fost responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate de Partidul Șor în fața instituțiilor publice din Chişinău.

Procuratura Anticorupție precizează că Guțul și a doua învinuită nu și-au recunoscut vina. Dosarul a fost trimis pentru examinare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„E o știre foarte bună pentru mine că proiectul a ajuns la final, în sfârșit”, a spus jana Horvathova, directoarea Muzeului Culturii Romilor, care administrează monumentul, citată de Associated Press.

După prăbușirea comunismului în 1989, activiștii romi încurajați de atmosfera liberală instaurată în Cehoslovacia au început demersuri pentru îndepărtarea crescătoriei de porci de la Lety, la 100 km sud de Praga. Guvernele cehoslovace și cehești care s-au succedat de atunci la putere au spus mereu că nu sunt bani.

Între august 1942 și august 1943, cam 1.300 de romi au fost internați în „tabăra de familii de țigani” de la Lety, pe teritoriul a ceea ce era atunci Protectoratul nazist al Boemiei și Moraviei.

Cel puțin 335 de oameni au murit în lagărul administrat de autoritățile locale, nu direct de naziști – iar toți ceilalți au fost trimiși la moarte la Auschwitz.

În 1995, președintele ceh Vaclav Havel a inaugurat un mic monument în apropierea fermei.

• Te-ar putea interesa și: Au omorât evrei, dar România i-a achitat. CEDO condamnă acum România

Guvernul ceh a cumpărat în 2018 cu 17 milioane de euro, de la proprietarul ei privat, crescătoria de porci înființată în anii 1970. Ea a fost demolată în 2022, permițând cercetări arheologice și începerea lucrărilor la memorial.

Doar 600 de romi din cei 6.500 care trăiau în 1942 în Cehoslovacia au supraviețuit Holocaustului.

Actuala minoritate romă de 250.000 oameni se confruntă cu discriminări și prejudecăți în țara central-europeană cu 10 milioane de locuitori.

Activiștii romi se plâng de lentoarea cu care autoritățile abordează un alt capitol dureros al istoriei recente, anume sterilizarea forțată a mii de femei rome în Cehoslovacia socialistă.

Efortul de a obține scuze și compensații pentru victimele acestei practici este îngreunat de impunerea unor criterii de eligiblitate imposibile (documente medicale de mult pierdute, sau care n-au fost emise niciodată) și de lipsa de bunăvoință a unor funcționari publici.

Cehia este criticată de asemenea periodic de organismele europene și internaționale pentru că nu pune capăt segregării rasiale în școli, într-un sistem care încă trimite copiii romi aproape automat în școli speciale, sub pretextul unor deficiențe mintale inventate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Cei doi ofițeri români, prezentați în dosarele CtEDO cu inițialele: R.D. și G.P., au fost condamnați după război, în anii 1950, pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Agerpres amintește că după căderea comunismului, dosarele celor doi militari și ale altora asemeni lor au fost redeschise. Ei au fost achitați de Curtea Supremă de Justiție pentru că n-ar fi făcut decât să îndeplinească ordine și nu s-ar fi implicat în uciderea evreilor, crimă care ar fi fost exclusiv „opera” trupelor germane.

Dar doi supraviețuitori ai Holocaustului, Leonard Zăicescu şi Ana Fălticineanu, ambii acum în vârstă de aproape 100 de ani, ambii din București, au aflat despre cazul achitării celor doi ofițeri de armată în 2016, la o conferință organizată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel", și au „mers pe urmele” deciziei de achitare din anii 1990.

Ei s-au plâns în instanță că „rejudecarea” celor doi criminali de război, între timp decedați, s-a făcut în taină și nu a ținut seama de natura antisemită a faptelor incriminate, afectându-le lor, ca supraviețuitori ai Holocaustului, integritatea psihologică.

În decizia CtEDO publicată la 23 aprilie se recunosc daunele aduse supraviețuitorilor Holocaustului prin cele două achitări din anii 1998 și 1999. Se mai spune că argumentele Curții de Justiție, inclusiv că doar trupele germane au desfăşurat acţiuni împotriva evreilor pe teritoriul României, au fost scuze sau eforturi de a diminua responsabilitatea statului român şi de a arunca vina asupra altei naţiuni pentru Holocaust.

Într-o decizie care mai poate fi atacată la Strasbourg, CtEDO a stabilit că România trebuie să le plătească reclamanţilor suma de 8.500 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Refuzul populației de a răspunde la întrebări și complexitatea procesului de numărare îi face pe mulți recenzori să-și abandoneze munca, după numai o zi sau două. Cea mai mare rată de abandon este în municipiul Chișinău, a declarat șefa adjunctă a BNS, Aurelia Spătaru, pe 23 aprilie, la un eveniment dedicat mersului Recensământului populației și locuințelor 2024.

În primele două săptămâni de când a început recensământul, au fost chestionate 640 de mii de persoane și 445 de mii de locuințe.

„Nu au fost aplicate sancțiuni, amenzi, chiar dacă mai multe persoane au refuzat să fie chestionate. Sunt cazuri când populația este agresivă. Am avut un caz în care o recenzoare a fost lovită. Cazul a fost înregistrat la Poliție”, a spus Aurelia Spătaru.

„Când am recrutat personalul pentru recensământ, am identificat recenzorii, plus încă 30% rezervă. La două săptămâni de la începerea recensământului, am luat deja 5% din rezervă”, spune reprezentanta BNS.

Potrivit Aureliei Spătaru, procesul de recrutare a recenzorilor a fost cea mai mare provocare pentru Biroul Național de Statistică, chiar dacă la recensământul de anul acesta au fost angajați doar 4.000 de recenzori, față de 12.000 cât au fost angajați la recensământul din 2014.

Embed Răspândește

Recensământ într-un sat cu trei oameni și zeci de case pustii

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:43 0:00

Recensământul include și spațiile colective de locuit: cămine studențești, instituții de adăpostire a bătrânilor, a persoanelor cu dizabilități sau a persoanelor fără domiciliu.

„Pentru spațiile colective de locuit vom avea recenzori separați. Pentru penitenciare deja avem identificați recenzorii, urmează să-i instruim și să înceapă recenzarea”, a spus directoarea generală adjunctă a BNS.

Începând cu data de 8 aprilie și până pe 7 iulie, în R. Moldova se desfășoară Recensământul Populației și Locuințelor 2024. Autoritățile estimează că primele date preliminare vor fi publicate după șase luni de la finalizarea recensământului.

Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în 2014. Datele au fost prezentate peste 3 ani și au arătat că R. Moldova avea circa 3 milioane de locuitori, cu aproximativ 400.000 mai puțini decât la precedenta numărătoare, din 2004.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Zeci de persoane care reveneau din Federația Rusă au fost plătite de „o grupare criminală” pentru a aduce bani în țară, a declarat șeful Inspectoratului General de Poliție (IGP), Viorel Cernăuțeanu, într-o conferință de presă, pe 23 aprilie.

Potrivit lui, au fost efectuate 135 de percheziții la aeroport și 27 la domiciliile unor persoane vizate, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor.

Sumele de bani pe care persoanele încercau să le aducă în Moldova nu depășeau plafonul de 10 mii de euro pentru sumele ce nu trebuie declarate la intrarea în țară. Cărăușii, consideră Poliția, primeau recompense de 300-500 sute de dolari.

• Te-ar putea interesa și: Poliția de Frontieră dă replica aliaților lui Șor care spun că au fost „agresați” pe Aeroportul Chișinău

„Sumele care erau intenționate spre introducere în țară depășeau 16 mii de unități convenționale, ceea ce constituie 800 mii de lei, dar s-a văzut din modul de organizare a unor participanți că această sumă o depășește pe cea încadrată juridic. Vorbim de peste 20 milioane de lei, la cursul de azi”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.

Potrivit organelor de urmărire penală, o parte din persoanele care au reușit să treacă inițial cu banii în țară au transmis deja sumele colectorului care asigura procesul, sub diferite forme, la aeroport sau în drum spre casă.

Poliția continuă perchezițiile la domiciliul mai multor persoane pe întreg teritoriul țări.

• Te-ar putea interesa și: Ilan Șor și-a adunat aliații la Moscova, țintind prezidențialele moldovene

La aceeași conferință de presă, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Viorel Furtună, a spus că, în urma celor peste 150 percheziții de noaptea trecută, a fost pornită o cauză penală în baza Art.248, alineat 7 - contrabandă, în interesul unui grup criminal organizat, săvârșită de mai multe persoane.

De asemenea, au fost ridicate sumele de 62 mii ruble, 3070 euro și peste un milion de dolari SUA, precum și 128 telefoane mobile. O parte din persoanele vizate au conlucrat și comunicat cu instituțiile de drept, au mai spus reprezentanții autorităților.

📰 Europa Liberă este și pe Google News