Linkuri accesibilitate

"April is the cruellest month": Sfîrşit de martie, început de aprilie reflectate în presa maghiară şi germană din România - Judit Ferencz


La sfârşit de martie, curăţenie de primăvară – astfel caracterizează Krónika suspendarea din funcţie a unor lideri locali ai PSD. O curăţenie nu prea profundă însă. Editorialistul rezumă: însăşi preluarea termenului de „baron” de către liderii partidului de guvernământ implică o recunoaştere a „meritelor” celor în cauză. Şi tot la sfârşit de martie, MISA. Bivolaru şi celălalt Bivolaru, integrare în absolut, corupere sau nu de minore sau nu – titrează toate ziarele, fără a intra în amănunte.

Cam atât din marea politică şi problemele majore ale României, ziarele se-ntorc la de-ale maghiarilor. La Târgu Mureş, demonstraţie cu lumânări. Cum s-a întâmplat şi cu 14 ani în urmă, tot pentru învăţământul universitar în limba maghiară, cu petiţii, cereri, semnături. Numai că de această dată ele sunt adresate guvernului ungar care tocmai a tăiat din fondurile Universităţii Sapientia, instituţie particulară finanţată integral din bugetul de stat al Ungariei.

Tot de educaţie este preocupat şi singurul cotidian de limbă germană, Allgemeine Deutsche Zeitung. În alţi termeni, desigur. Aflăm de cursurile de limbă germană organizate la Centrul Cultural German din Timişoara cu 140 de cursanţi. Precizăm, este vorba de cursuri de limbă străină. Iar la facultatea de filologie din Braşov s-au suplimentat locurile de limbă germană. Limbă modernă aplicată, cum i se spune acum la Braşov.

Alt aspect tratat de presa minorităţilor: procesul - mult prea lent – de retrocedare a bunurilor bisericeşti. Tot din Allgemeine Deutsche Zeitung aflăm că vicarul general romano-catolic din Timişoara a depus 146 de cereri de retrocedare. A primit 15 răspunsuri, printre care 7 decizii. Şase cereri aprobate şi una respinsă. Deocamdată 6 din 146 – variante însă mai există.

Episcopul romano-catolic din Oradea, Tempfli József spune, în interviul său acordat săptămânalului Erdélyi Riport, cam acelaşi lucru. În 14 ani a reuşit să recupereze şapte încăperi ale Palatului Episcopal din Oradea şi să obţină promisiuni pentru restul. Pentru orice eventualitate, el păstrează o sticlă de vin îmbuteliată de însuşi Carol al IV-lea, ultimul monarh al Ungariei, cu speranţa că o va desface cu ocazia recuperării întregului Palat.

Până atunci, alt prilej de jubilare: succesul prealegerilor din Secuime, după cum ne-o spune Népújság, Hargita Népe şi Gyergyói Kisújság. Mulţi candidaţi, mulţi votanţi – o reuşită, deci. Şi o discuţie iscată: pot sau nu pot participa românii din zonele respective la prealegerile organizate de UDMR. Fără să aducă prea multe argumente, primarul din Sfântu Gheorghe citat de Krónika, concluzionează: NU. Deşi la urne nu se vor evalua cunoştinţele de limbă şi cultură maghiară, cei care nu vorbesc ungureşte vor fi împiedicaţi să voteze, spune el.

Şi tot la Sfântu Gheorghe culminează lupta dintre UDMR şi opoziţia sa, primarul udemerist dispunând închiderea piscinei administrate de familia liderului local al Consiliului Naţional Secuiesc. Sau, potrivit comentariului din Erdélyi Riport, semnat de Bíró Béla: cum se apropie alegerile, devine din ce în ce mai clar că maghiarii nu mai pot ieşi din fundătură.

În schimb mai pot polemiza. Cum s-a întâmplat şi pe marginea protestului semnat de Episcopia Reformată de Piatra Craiului, care pretinde că liderii UDMR au monopolizat presa maghiară folosindu-se de putere şi bani. Markó dezminte în cotidianul Szabadság, întrebând: cum ar putea el exercita presiuni asupra presei care, iată, publică astfel de proteste calomnioase ? Răspunsurile mai întârzie. Ale lui, ale celorlalţi şi alte noastre.
XS
SM
MD
LG